7

Stresul

Ultima actualizare: decembrie 3, 2023

Featured Image

Table of Contents

Stresul este răspunsul corpului și al minții la situații sau solicitări dificile. Stresul se poate manifesta prin reacții fizice, mentale sau emoționale. Aceste răspunsuri pot include tensiune musculară, anxietate și dificultăți de somn. Multe tehnici pot ajuta la reducerea stresului, inclusiv activitatea fizică regulată, conectarea cu prietenii și familia și stabilirea de limite.

Stresul explicat

Stresul este o experiență obișnuită în stilul de viață ocupat din zilele noastre, iar implicațiile mentale și fizice ale stresului depășesc simpla stare de copleșire sau de anxietate.

Stresul este un răspuns natural, fizic și emoțional, la provocările vieții. Fie că este vorba de un termen limită iminent la locul de muncă, de lupte în relații sau de probleme de sănătate, toată lumea este posibil să se confrunte cu stresul la un moment dat.

Este vital să înțelegem stresul, deoarece stresul afectează în mod semnificativ starea de bine a unei persoane și poate compromite sănătatea mentală și fizică.

În esența sa, stresul este reacția organismului la orice schimbare care necesită o ajustare sau un răspuns.

Este sentimentul pe care îl avem atunci când ne confruntăm cu situații necunoscute, provocatoare sau amenințătoare. Această reacție poate fi fizică, mentală sau emoțională.

Dar nu toate tipurile de stres sunt la fel: există atât stres acut, cât și stres cronic.

Stresul acut vs. stresul cronic

Atunci când organismul se confruntă cu stresul sau cu o situație amenințătoare, acesta reacționează prin ceea ce se numește răspunsul la stres.

Răspunsul la stres se mai numește și răspunsul de luptă sau de fugă și este reglementat de sistemul nervos simpatic.

Stresul acut descrie stresul pe termen scurt, care apare rapid și, de obicei, dispare la fel de repede. Acest tip de stres se simte de obicei chiar înainte de a ține un discurs public sau de a evita cu greu o coliziune la volan.

Stresul cronic este un tip de stres care persistă pentru perioade mai îndelungate. Acest tip de stres este cauzat, de obicei, de situații stresante continue, cum ar fi grijile financiare, problemele de sănătate pe termen lung sau dificultățile de relaționare. Dacă nu este abordat rapid, stresul cronic poate duce la probleme de sănătate.

Cauzele stresului

cauze comune ale stresului

Numeroși factori pot contribui la stres. Uneori, cauzele stresului pot fi evidente, cum ar fi un eveniment de viață semnificativ, iar alteori, poate fi vorba de presiuni mai subtile ale vieții de zi cu zi care se acumulează în timp. Unii factori de stres semnificativi includ:

  • Schimbările semnificative în viață, chiar și cele pozitive, cum ar fi o nuntă sau un nou copil, pot duce la stres.
  • Pierderea unui loc de muncă
  • Divorț
  • Moartea unei persoane dragi

Factorii de stres de zi cu zi, cum ar fi blocajele în trafic, presiunile de la locul de muncă sau jonglarea cu responsabilitățile familiale pot fi surse constante de stres.

Factorii de mediu joacă, de asemenea, un rol în acumularea de stres. Zgomotul excesiv, supraaglomerarea și poluarea pot contribui la creșterea nivelului de stres.

Factorii personali pot contribui, de asemenea, în mod semnificativ la stres, cum ar fi nesiguranța, temerile sau amintirile unor evenimente traumatice pot declanșa stresul, chiar dacă nu sunt imediat relevante.

Confruntarea cu o problemă gravă de sănătate, fie personal, fie în familie, poate duce la un nivel ridicat de stres.

Hormonii de stres: Sistemul de alarmă al organismului

Hormonii de stres sunt eliberați în organism atunci când se confruntă cu amenințări sau provocări percepute. Hormonii de stres sunt esențiali în răspunsul imediat al organismului nostru la aceste amenințări.

Glandele suprarenale produc hormoni de stres, în principal cortizol și adrenalină. Acești hormoni pregătesc corpul nostru pentru a face față amenințărilor, ceea ce se numește adesea răspunsul "luptă sau fugi".

Adrenalină

Adrenalina este considerată răspunsul inițial al hormonilor.

Atunci când are loc un eveniment stresant, adrenalina ne crește ritmul cardiac, ne ridică tensiunea arterială și ne stimulează rezervele de energie.

Adrenalina este responsabilă de accelerarea bătăilor inimii, de transpirația palmelor și de creșterea ritmului de respirație atunci când ne confruntăm cu o situație stresantă.

Cortizol

Adesea etichetat drept hormonul principal al stresului, cortizolul crește cantitatea de zaharuri din sânge, îmbunătățește utilizarea glucozei de către creier și crește disponibilitatea substanțelor care repară țesuturile.

În plus, cortizolul diminuează funcțiile neesențiale, cum ar fi sistemul digestiv și cel reproductiv, și comunică cu creierul pentru a modula starea de spirit și motivația.

Importanța hormonilor de stres

Pe termen scurt, acești hormoni de stres sunt utili și esențiali. Ei pregătesc corpul nostru pentru a face față unor amenințări imediate, asigurându-se că organismul este alert și pregătit să acționeze.

Cu toate acestea, atunci când sunt supuși unui stres pe termen lung, acești hormoni sunt eliberați în mod continuu din cauza stresului cronic; ei pot face ravagii în aproape toate sistemele din corpul nostru.

Expunerea pe termen lung la cortizol și la alți hormoni de stres poate perturba aproape toate procesele organismului nostru, crescând riscul a numeroase probleme de sănătate, de la boli de inimă și creșterea în greutate până la un sistem imunitar slăbit.

Echilibrarea hormonilor

Deși majoritatea oamenilor nu pot elimina stresul, gestionarea nivelului de stres este esențială.

Prin gestionarea naturală a stresului, ne putem echilibra hormonii, permițându-le să ne ajute în momentele de nevoie, fără a-i lăsa să ne copleșească sistemul.

Înțelegerea hormonilor de stres ajută la clarificarea motivelor pentru care gestionarea stresului este legată de bunăstarea mentală și de protejarea sănătății fizice. Este un echilibru delicat, dar, prin conștientizare și măsuri proactive, se poate atinge acest echilibru.

Simptomele și semnele de stres

Recunoașterea semnelor de stres este primul pas pentru a-l gestiona. Deși fiecare reacționează diferit la stres, există semne fizice, emoționale și comportamentale comune la care trebuie să fiți atenți:

Simptomele fizice

Există multe simptome fizice ale stresului, inclusiv cele acute și cronice. Unele simptome acute ale stresului includ:

  • Respirație rapidă
  • Dureri în piept
  • Tensiune arterială ridicată
  • Ritmul cardiac crescut

Unele simptome ale stresului cronic includ:

  • Tensiunea musculară
  • Dureri de cap
  • Stomac deranjat
  • Probleme digestive

Simptomele emoționale

Unele simptome emoționale ale stresului includ sentimentul de copleșire sau îngrijorare constantă, iritabilitate sau schimbări de dispoziție și dificultăți de concentrare sau de luare a deciziilor.

Stresul cronic poate provoca simptome precum anxietate, atacuri de panică, depresie sau izolare.

Simptomele comportamentale

Unele simptome comportamentale ale stresului includ modificări ale apetitului, cum ar fi lipsa sau supraalimentarea.

Persoanele care suferă de mult stres pot începe să amâne sau să evite responsabilitățile. Unele persoane pot folosi alcool, țigări sau droguri pentru a face față.

Stresul cronic poate provoca, de asemenea, modificarea tiparelor de somn, cum ar fi apariția insomniei sau somnul excesiv.

Aceste simptome comportamentale pot afecta în mod semnificativ sănătatea mentală și fizică a unei persoane. Atunci când cineva observă aceste simptome, este benefic să facă un pas înapoi și să evalueze cauza principală a acestor comportamente.

Deși este normal să suferim ocazional de stres, stresul constant sau extrem ridică numeroase probleme de sănătate fizică și mentală.

Efectele stresului prelungit

Există efecte semnificative atunci când stresul devine o constantă în viața cuiva. Expunerea prelungită la un astfel de stres poate afecta profund sănătatea lor mentală și fizică.

Impactul asupra sănătății fizice

Stresul poate avea un impact negativ asupra sistemului nervos al unei persoane. Atunci când o persoană se confruntă cu stresul, corpul său este inundat de hormoni de stres.

Pe măsură ce trece timpul, această activitate hormonală crescută poate duce la complicații la nivelul sistemului nervos și la o stare de alertă constantă, ceea ce duce în cele din urmă la epuizarea resurselor organismului.

Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra sănătății inimii, deoarece poate cauza o tensiune arterială ridicată cronică, cunoscută și sub numele de hipertensiune, care poate crește riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral.

Stresul continuu slăbește sistemul imunitar, făcând organismul susceptibil la infecții și boli.

Stresul poate afecta sistemul digestiv și poate duce la dureri de stomac, greață sau afecțiuni grave, cum ar fi ulcerul și sindromul colonului iritabil.

Stresul cronic afectează libidoul și cauzează alte probleme de reproducere atât la bărbați, cât și la femei.

La bărbați, stresul persistent poate scădea nivelul de testosteron, ceea ce poate duce la reducerea dorinței sexuale. În mod similar, la femei, stresul continuu poate perturba echilibrul hormonal, ducând la cicluri menstruale neregulate și la potențiale dificultăți în ceea ce privește fertilitatea.

Impactul asupra sănătății mintale

Stresul constant este un factor principal în dezvoltarea sau exacerbarea tulburărilor de anxietate și a depresiei.

Activarea prelungită a sistemelor de răspuns la stres ale organismului poate perturba echilibrul neurotransmițătorilor și poate altera chimia creierului, crescând semnificativ vulnerabilitatea la aceste afecțiuni psihice.

Stresul poate duce, de asemenea, la epuizare mentală, făcând ca sarcinile zilnice să pară insurmontabile și având un impact negativ asupra funcționării zilnice a unei persoane.

Stresul poate duce, de asemenea, la iritabilitate, ceea ce poate tensiona relațiile cu familia, prietenii și colegii.

Tehnici de gestionare a stresului

Gestionarea stresului înseamnă mai mult decât găsirea unor modalități de relaxare. Este vorba despre stabilirea unor rutine, stabilirea unor limite și adoptarea unor obiceiuri sănătoase pentru a menține o viață echilibrată.

Luând măsuri proactive pentru a reduce stresul acum, putem reduce efectele dăunătoare ale stresului și ne putem spori capacitatea de a face față provocărilor vieții.

Pentru a gestiona eficient stresul, persoanele trebuie mai întâi să recunoască sursele acestuia. Odată ce au identificat cauzele stresului, pot începe să le abordeze.

Pentru unii, acest lucru ar putea însemna reorganizarea programului de lucru sau stabilirea unor limite în ceea ce privește angajamentele. Pentru alții, ar putea implica căutarea de sprijin din partea prietenilor, a membrilor familiei sau a profesioniștilor.

Activitatea fizică

Activitățile fizice sunt un puternic antistres. Fie că optează pentru o plimbare rapidă, fie că practică yoga, fie că participă la un antrenament riguros, persoanele pot elibera tensiunea acumulată și își pot îmbunătăți starea de spirit prin mișcarea corpului. Unele activități fizice care asigură ameliorarea stresului includ:

  • Mersul pe jos: Mersul pe jos ajută la limpezirea minții și la scăderea nivelului de stres, în special în mediul natural.
  • Alergare sau jogging: Participarea la exerciții aerobice, cum ar fi alergarea sau joggingul, eliberează endorfine, care ridică starea de spirit naturală.
  • Yoga: Practicarea yoga presupune intrarea în anumite poziții și mișcări, exerciții de respirație și atenție, care promovează relaxarea și reducerea stresului.
  • Pilates: Ca și yoga, Pilates se concentrează pe mișcări controlate și respirație pentru a elibera stresul și a îmbunătăți flexibilitatea.
  • Tai Chi: Practicarea Tai Chi, cu mișcările sale lente și controlate, promovează relaxarea și echilibrul.
  • Antrenament de forță: Participarea la activități cum ar fi ridicarea greutăților sau utilizarea benzilor de rezistență ajută la reducerea stresului prin promovarea eliberării de endorfine și prin construirea rezilienței fizice.

Somnul

Asigurarea unui somn adecvat poate întări rezistența organismului la stres.

Somnul joacă un rol crucial în recuperarea fizică și mentală, permițând organismului să se repare și să se odihnească, iar creierului să proceseze emoțiile, gândurile și informațiile din timpul zilei.

Un somn suficient și constant poate îmbunătăți starea de spirit, poate spori funcția cognitivă și poate oferi rezistența emoțională și fizică necesară pentru a face față în mod eficient provocărilor vieții.

Mindfulness

Pe lângă exercițiile fizice, practici precum respirația profundă, meditația și conștientizarea pot fi tehnici utile pentru a face față stresului. Aceste tehnici ajută la calmarea minții și la reducerea stresului și a simptomelor tulburărilor de anxietate.

Exercițiile de respirație profundă, cum ar fi respirația diafragmatică, pot activa răspunsul de relaxare al organismului, reducând ritmul cardiac și tensiunea musculară.

Meditația încurajează concentrarea atenției și o conștientizare sporită, ceea ce îi poate ajuta pe oameni să se detașeze de factorii de stres și să găsească claritate mentală.

Mindfulness presupune să fii pe deplin prezent în momentul de față, fără a judeca, permițând persoanelor să își observe gândurile și emoțiile fără a se lăsa copleșite.

Persoanele ar trebui să caute rapid ajutor profesional dacă se simt stresate. Terapeuții, consilierii și alți profesioniști pot oferi instrumente și strategii adaptate pentru a gestiona eficient stresul.

Referințe

Efectele stresului cronic asupra sănătății: noi perspective asupra mecanismelor moleculare ale comunicării creier-corp - PMC

Descifrarea rolului activității fizice în gestionarea stresului în timpul unei pandemii globale la populațiile de adulți în vârstă: un protocol de revizuire sistematică

Stresul cronic > Fișe informative > Yale Medicine

Înțelegerea răspunsului la stres - Harvard Health

Stres

Mindfulness este asociat cu un stres mai scăzut și o implicare mai mare în muncă la un eșantion mare de participanți la MOOC

Disclaimer

Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfatul medical, diagnosticul sau tratamentul profesional. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.

Managementul stresului

12 min read

Managementul stresului

Stresul provocat de presiunile zilnice, responsabilitățile profesionale și provocările personale au un impact asupra multor oameni în lumea...

Sindromul impostorului

10 min read

Sindromul impostorului

Dacă o persoană se confruntă cu sentimente nefondate de incompetență și îndoială de sine, ar putea fi un indiciu al sindromului impostorului.

Burnout

13 min read

Burnout

Înțelegerea burnout-ului: Un ghid cuprinzător privind cauzele, simptomele, prevenirea, gestionarea și metodele de recuperare. O lectură esențială...

Catastrofizând

12 min read

Catastrofizând

Aflați despre conceptul de catastrofizare, cauzele care stau la baza, semnele și simptomele gândirii catastrofale și diverse tehnici pe care le...

Auto-sabotarea

8 min read

Auto-sabotarea

Autosabotajul este blocarea propriilor succese sau realizări. Acesta poate apărea în mod conștient sau inconștient și adesea provine din stima de...

Sincronicitate

8 min read

Sincronicitate

Aflați mai multe despre modelele de gândire umană și despre conceptul de sincronicitate. Înțelegeți experiența sincronicității și cum să interpretați...