Sănătatea mintală

Sănătatea mintală cuprinde multe aspecte ale bunăstării mentale, inclusiv factori psihologici, emoționali, spirituali și sociali.

Lucrul la îmbunătățirea sănătății mintale are multe beneficii, inclusiv îmbunătățirea sănătății fizice, a legăturilor sociale, a succesului academic și profesional și a satisfacției generale a vieții.

Ce este sănătatea mintală?

Sănătatea mintală se referă la bunăstarea mentală a unei persoane. Bunăstarea mentală include componente psihologice, emoționale, spirituale și sociale. Sănătatea mentală indică modul în care o persoană poate face față factorilor de stres și provocărilor vieții. Sănătatea mentală este, de asemenea, foarte mult integrată în sănătatea fizică. Ca și sănătatea fizică, aceasta se poate schimba pe parcursul vieții unei persoane. Dezvoltarea strategiilor de sănătate mintală poate îmbunătăți calitatea generală a vieții, sănătatea fizică, relațiile personale și modul în care o persoană face față provocărilor vieții.

Condiții de sănătate mintală

Condițiile de sănătate mintală, cunoscute și sub numele de tulburări de sănătate mintală, au un impact semnificativ asupra gândirii, stărilor de spirit sau comportamentelor, afectând capacitatea de a funcționa în activitățile zilnice și de a face față responsabilităților. Există mai multe categorii de afecțiuni de sănătate mintală, inclusiv, dar fără a se limita la tulburări de anxietate, tulburări de dispoziție, schizofrenie, tulburări de alimentație și dependență de consumul de substanțe.

Tulburări de anxietate

Tulburările de anxietate sunt condiții de sănătate mintală caracterizate de frică sau îngrijorare excesivă. Aceste sentimente de teamă sau îngrijorare pot fi de intensitate ridicată sau pot dura perioade lungi de timp. Multe afecțiuni se încadrează în tulburările de anxietate. Printre acestea se numără tulburarea de anxietate generalizată (GAD), tulburarea de panică, tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), tulburarea de anxietate socială și tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD).

Tulburare de anxietate generalizată

Tulburarea de anxietate generalizată apare atunci când o persoană se confruntă cu un nivel ridicat de îngrijorare cu privire la evenimente sau situații de viață care nu sunt proporționale cu situația reală. Acest nivel de îngrijorare este adesea dificil de controlat de către persoană și afectează funcționarea de zi cu zi.

Tulburare de panică

Tulburarea de panică are ca rezultat o anxietate intensă sau panică cu simptome fizice, cum ar fi bătăi rapide ale inimii, dificultăți de respirație, dureri în piept și sentimente de condamnare. Acestea se mai numesc și atacuri de panică.

Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC)

Tulburarea obsesiv-compulsivă apare atunci când o persoană are gânduri recurente sau obsesive și comportamente repetitive numite compulsii.

Anxietate socială/ Fobie socială

Anxietatea sau fobia socială este o tulburare de anxietate caracterizată prin evitarea interacțiunilor sau situațiilor sociale din cauza fricii de a fi judecat de ceilalți sau de a se simți jenat.

Tulburare de stres posttraumatic (PTSD)

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) este o tulburare de sănătate mintală cauzată de experiența unui eveniment traumatic. Persoanele cu PTSD pot experimenta anxietate severă, amintiri ale evenimentului traumatizant și gânduri incontrolabile.

Tulburări de dispoziție

Tulburările de dispoziție sunt afecțiuni psihice care afectează în mod direct emoțiile sau starea de spirit. O persoană cu o tulburare de dispoziție poate experimenta tristețe și neputință extremă, perioade de fericire excesivă sau o combinație a ambelor. Tulburările de dispoziție comune includ depresia, tulburarea bipolară, tulburarea afectivă sezonieră și tulburarea disforică premenstruală.

Depresie

Depresia, cunoscută și sub numele de tulburare depresivă majoră, apare atunci când oamenii se confruntă cu tristețe persistentă, deznădejde, pierderea interesului pentru activități, probleme de concentrare și de gândire și tulburări de somn. Deși este normal să existe perioade în care cineva se simte trist, o persoană cu tulburare depresivă majoră va avea simptome severe care pot afecta funcționarea zilnică și relațiile personale. Simptomele depresiei includ anhedonia (pierderea plăcerii în activități care înainte erau plăcute), gânduri de inutilitate și vinovăție, dificultăți de concentrare și oboseală.

Tulburare bipolară

Tulburarea bipolară este o tulburare a dispoziției în care o persoană va experimenta schimbări extreme ale dispoziției sale, cel mai adesea cu perioade de depresie (depresie) și perioade de manie (manie). Aceste modificări ale dispoziției apar în cicluri în care oamenii experimentează o perioadă de dispoziție depresivă și apoi o perioadă de manie. În anumite circumstanțe, depresia și mania pot apărea simultan.

Tulburare afectivă sezonieră

Tulburarea afectivă sezonieră este o tulburare de dispoziție afectată de schimbările sezoniere. Cel mai adesea este asociată cu stări de spirit scăzute care apar simultan cu anotimpurile mai reci și mai întunecate, în special în emisfera nordică.

Schizofrenie

O tulburare în care oamenii interpretează anormal realitatea. O persoană cu schizofrenie poate avea halucinații vizuale și auditive, iluzii și gânduri dezordonate. Persoanele cu schizofrenie pot avea, de asemenea, vorbire și comportament motor dezorganizat. Simptomele schizofreniei încep de obicei să se prezinte la începutul vârstei adulte.

Tulburări de alimentație

Tulburările de alimentație sunt afecțiuni psihice care afectează comportamentul alimentar. Anorexia este o tulburare de alimentație în care oamenii au o greutate corporală anormal de scăzută din cauza restricțiilor alimentare extreme. Anorexia este cauzată, de obicei, de o anxietate intensă legată de mâncare, de creșterea în greutate și de percepții distorsionate ale greutății corporale.

Bulimia este o tulburare de alimentație în care oamenii experimentează cicluri de îmbuibare (consumarea unor cantități mari de alimente) și de purjare (eliminarea alimentelor într-un mod nesănătos, cum ar fi voma). Persoanele cu bulimie pot, de asemenea, să restricționeze în mod regulat consumul de alimente. În cele din urmă, tulburarea de alimentație compulsivă este atunci când oamenii mănâncă cantități mari de alimente din cauza sentimentului de lipsă de control asupra consumului de alimente.

Cauzele problemelor de sănătate mintală

Nu există o cauză singulară dovedită a problemelor de sănătate mintală. Majoritatea cercetărilor sugerează că afecțiunile de sănătate mintală pot fi cauzate de factori biologici, personali, sociali și de mediu, de evenimente traumatice și de lipsa de sprijin social.

Factori biologici

Factorii biologici ai problemelor de sănătate mintală pot include factori genetici. Anumite afecțiuni de sănătate mintală pot fi întâlnite în familie și pot avea legături genetice. Cercetările sugerează că multe afecțiuni de sănătate mintală pot rezulta din anomalii genetice care predispun o persoană la probleme de sănătate mintală și din alți factori, cum ar fi evenimente de viață stresante care declanșează apariția acestor afecțiuni de sănătate mintală.

Alți factori biologici legați de condițiile de sănătate mintală includ vârsta și sexul. De exemplu, există rate mai mari de depresie în rândul femeilor decât în rândul bărbaților, dar bărbații prezintă rate mai mari de ideație suicidară și de sinucidere. În cele din urmă, problemele de sănătate mintală pot indica anomalii fizice ale structurii creierului. Modificările în structura sau funcționarea creierului pot provoca schimbări semnificative ale dispoziției, comportamentului și modelelor de gândire legate de multe afecțiuni de sănătate mintală.

Factori personali

Sănătatea mintală poate fi, de asemenea, legată de factori personali, cum ar fi reziliența psihologică, care dictează modul în care o persoană poate face față provocărilor și factorilor de stres din viață. Factorii personali ai stilului de viață pot contribui, de asemenea, la prevenirea problemelor de sănătate mintală, cum ar fi existența unor mecanisme pozitive de adaptare la stres sau a unor obiceiuri de viață sănătoase, inclusiv activitatea fizică și o dietă sănătoasă. Sănătatea fizică poate fi, de asemenea, un factor care afectează sănătatea mintală. De exemplu, faptul de a avea condiții cronice de sănătate fizică poate afecta negativ sănătatea mintală a unei persoane.

Factori sociali și de mediu

Mediul înconjurător poate afecta în mod semnificativ sănătatea mintală. Sărăcia și factorii de stres economic pot contribui la unele probleme de sănătate mintală. Lipsa accesului la alimente nutritive poate fi, de asemenea, un factor care contribuie la această problemă. Solicitările și condițiile de muncă pot afecta, de asemenea, sănătatea mintală a unei persoane. În cele din urmă, vremea și mediul înconjurător pot declanșa condiții de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea afectivă sezonieră.

Experiențe de viață

Experiențele de viață sunt factori importanți care afectează sănătatea mintală a unei persoane. Evenimentele traumatice din trecut și experiențele adverse din copilărie, cum ar fi abuzul asupra copiilor, pot contribui la multe afecțiuni mentale, cum ar fi tulburarea de stres posttraumatic și anxietatea generalizată.

Sprijin social

Sprijinul social și bunăstarea socială sunt, de asemenea, legate de sănătatea mintală a unei persoane. O pierdere bruscă a sprijinului social, cum ar fi decesul unui părinte sau al unui partener, poate declanșa probleme de sănătate mintală. În plus, faptul de a fi într-o relație toxică sau nesănătoasă poate influența semnificativ sănătatea mintală a unei persoane. În cele din urmă, izolarea socială poate contribui la o sănătate mintală precară.

Stigma privind sănătatea mintală

Stigmatul în materie de sănătate min tală include discriminarea, stereotipurile sau prejudecățile cu privire la persoanele cu afecțiuni psihice. Discriminarea apare atunci când oamenii sunt tratați diferit din cauza condițiilor lor de sănătate mintală. Stereotipurile și prejudecățile sunt prejudecăți preconcepute împotriva persoanelor cu afecțiuni de sănătate mintală.

Stigmatizarea sănătății mintale are multe efecte negative, deoarece poate împiedica oamenii să caute ajutor și tratament pentru sănătatea lor mintală. Stigmatizarea publică a sănătății mintale este o viziune negativă asupra sănătății mintale impusă unei persoane de către alții. Autostigma bolii mintale include rușinea internalizată pe care o persoană o are cu privire la sănătatea sa mintală.

Strategii pentru îmbunătățirea sănătății mintale

Căutarea de ajutor de la un profesionist în domeniul sănătății mintale

Mulți oameni caută ajutor de la un specialist în sănătate mintală atunci când sănătatea lor mintală le afectează negativ bunăstarea în timp. Profesioniștii în sănătate mintală pot ajuta oamenii să găsească strategii și mecanisme de adaptare, să ofere sprijin și să fie o persoană obiectivă cu care să discute despre sentimentele proprii.

Meditație și conștientizare

Meditația și conștientizarea au numeroase efecte pozitive dovedite asupra sănătății mintale. Meditația și conștientizarea sunt practici care reduc stresul și anxietatea. Meditația, cum ar fi meditația de recunoștință, ajută la promovarea unei viziuni optimiste asupra vieții. În plus, meditația și mindfulness sunt modalități de auto-reflecție și de îmbunătățire a conștiinței de sine. Acest lucru poate contribui la îmbunătățirea sănătății mintale, deoarece o mai mare conștientizare de sine permite identificarea nevoilor, obiectivelor și limitelor. Conștiința de sine poate îmbunătăți, de asemenea, relațiile și conexiunile personale.

Menținerea sănătății fizice

Sănătatea fizică este foarte legată de sănătatea mintală; prin urmare, dacă se lucrează asupra sănătății fizice, se va obține adesea o îmbunătățire a sănătății mintale. Aceasta poate include creșterea nivelului de activitate fizică, o nutriție adecvată și prioritizarea îngrijirii de sine.

Modificări ale stilului de viață

Modificările stilului de viață pot avea, de asemenea, efecte pozitive asupra sănătății mintale. Aceasta include îmbunătățirea programului de somn și a igienei somnului. O altă schimbare a stilului de viață care îmbunătățește în mod pozitiv este prioritizarea unui echilibru sănătos între viața profesională și cea privată. Angajarea în activități de petrecere a timpului liber are, de asemenea, un impact pozitiv semnificativ asupra sănătății mentale.

Strategii de gestionare a stresului

Strategiile de gestionarea stresului ajută la gestionarea factorilor de stres și a provocărilor vieții și favorizează o sănătate mentală pozitivă. Printre strategiile comune de gestionare a stresului se numără tehnicile de respirație (respirație de tip box, profundă și cu buzele strânse), relaxarea progresivă și aromoterapia. De asemenea, s-a dovedit că practicarea yoga și meditația reduc stresul și reprezintă un mecanism pozitiv de adaptare.

Practicarea recunoștinței

Jurnalul de recunoștință ajută la sănătatea mintală, permițând oamenilor să vadă lucrurile bune și pozitive din viața lor. Cercetările arată că jurnalul de recunoștință afectează în mod pozitiv sănătatea mentală, fizică și socială. Practicarea jurnalului de recunoștință este la fel de simplă ca și scrierea zilnică a trei persoane, experiențe sau lucruri pentru care se este recunoscător.

Conectarea cu sprijinul social

O bună susținere socială este utilă pentru sănătatea mentală și fizică. Sprijinirea pe suportul social de încredere ajută o persoană să facă față stresului și s-a demonstrat că reduce tensiunea arterială și chiar stimulează sistemul imunitar al organismului. Relațiile apropiate permit persoanei să discute despre emoții și să primească îndrumări de la persoane de încredere. Înscrierea în cluburi sau activități locale poate fi o modalitate excelentă de a-și extinde rețeaua socială. Este esențial să se reflecteze asupra propriilor relații sociale.

Beneficiile îmbunătățirii sănătății mentale și a bunăstării mentale

Îmbunătățirea sănătății mintale are multe beneficii. Lucrând asupra sănătății mintale ajută o persoană să își îmbunătățească capacitatea de a face față provocărilor vieții și de a fi mai rezistentă. O sănătate mintală pozitivă îmbunătățește, de asemenea, relațiile personale. Îmbunătățirea sănătății mintale poate ajuta, de asemenea, o persoană să se simtă confortabil să-și asume riscuri mai semnificative în viață și să-și atingă obiectivele.

Sănătatea mintală are un impact asupra sănătății fizice; prin urmare, îmbunătățirea sănătății mintale poate îmbunătăți și sănătatea fizică. Cercetările arată că cei care au o sănătate mintală pozitivă au mai puține șanse de a avea o afecțiune cronică, cum ar fi hipertensiunea arterială.

Cercetările arată, de asemenea, că persoanele care se străduiesc să-și îmbunătățească sănătatea mintală pot vedea viața mai pozitiv. Aceștia sunt, de asemenea, mai creativi și au un succes mai bun în carieră și în mediul academic. În cele din urmă, cei care se străduiesc să își îmbunătățească sănătatea mintală au o satisfacție generală mai mare în ceea ce privește viața și sănătatea generală.

Întrebări frecvente

Care sunt semnele unor tulburări psihice grave?

Semnele și simptomele bolilor mintale pot varia de la o persoană la alta și depind de afecțiunea de sănătate mintală de care suferă o persoană. Unele semne și simptome comune includ schimbări extreme ale dispoziției, retragerea din relațiile personale, scăderea interesului pentru activități, scăderea capacității de concentrare și de focalizare și probleme cu somnul.

Care sunt cele mai bune modalități de a gestiona stresul și de a îmbunătăți sănătatea mintală?

Pentru mulți oameni, existența unor strategii de adaptare pozitive integrate în viața de zi cu zi poate ajuta la gestionarea factorilor de stres din viața de zi cu zi. Printre acestea se numără participarea la o activitate fizică regulată, practicarea yoga pentru anxietate și stres, practicarea atenției și a meditației, conectarea cu cei dragi, stabilirea de limite, practicarea respirației profunde și a tehnicilor de relaxare și găsirea unor activități semnificative care aduc bucurie.

Este posibil să te recuperezi după o boală psihică?

Da, este foarte posibil să te recuperezi după o problemă de sănătate mintală. Odată ce oamenii găsesc tratamente și tehnici eficiente pentru a-și reduce simptomele și a-și îmbunătăți sănătatea mintală, pot duce o viață fericită și împlinită. Simptomele afecțiunilor de sănătate mintală pot reveni din când în când pentru unele persoane, dar existența unor tehnici eficiente de sănătate mintală îi poate ajuta pe oameni să facă față și să își îmbunătățească sănătatea mintală pe tot parcursul vieții.

Referințe

Ce este sănătatea mintală? | MentalHealth.gov

Boli mintale - Canada.ca

Psychiatry.org - Stigma, prejudecăți și discriminare împotriva persoanelor cu boli mintale

Cum să îmbunătățim sănătatea mintală: MedlinePlus

10 sfaturi pentru a vă îmbunătăți sănătatea mentală

Beneficiile unei bune sănătăți mintale.

Cum influențează factorii de mediu sănătatea mintală

Sănătatea mintală: Definiție, tulburări comune, semne timpurii și multe altele

Care sunt cele cinci tipuri majore de tulburări de anxietate? | HHS.gov

Tulburări de dispoziție - Simptome și cauze - Mayo Clinic.

Schizofrenie - Simptome și cauze - Mayo Clinic.

Tulburări de alimentație - Simptome și cauze - Mayo Clinic

Căutați servicii de sănătate mintală | CAMH

https://cmha.ca/brochure/mindfulness/

https://www.verywellmind.com/tips-to-reduce-stress-3145195

https://www.apa.org/monitor/2012/06/roots

Tulburări de anxietate - Simptome și cauze - Mayo Clinic.

Tulburări de dispoziție - Simptome și cauze - Mayo Clinic.

Depresia (tulburare depresivă majoră) - Simptome și cauze - Mayo Clinic

NIMH " Tulburare bipolară

Psychiatry.org - Ce este schizofrenia?

Știința din spatele jurnalului de recunoștință - Wanderings

15 moduri simple de a scăpa de stres și anxietate

Recuperarea este posibilă | MentalHealth.gov

O revizuire a eficacității formării abilităților de gestionare a stresului asupra vitalității academice și a bunăstării psihologice a studenților universitari - PMC

DISCLAIMER

Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.