9

Anxietate

Ultima actualizare: iulie 20, 2024

Featured Image

Table of Contents

Anxietatea devine îngrijorătoare atunci când simptomele sale persistă și se intensifică, perturbând în mod semnificativ viața de zi cu zi și provocând suferință. Din fericire, există tratamente și practici eficiente care pot oferi sprijin și îmbunătăți starea de bine.

Anxietatea definită

Anxietatea, un vizitator obișnuit în peisajul emoțiilor umane, sosește adesea neanunțată, învăluită în îngrijorare, tensiune sau teamă. Anxietatea nu este doar un gând trecător - este o experiență a întregului corp, care ne poate întuneca mintea, făcând chiar și cele mai simple decizii să pară copleșitoare.

Dar iată un adevăr reconfortant: nu sunteți singuri în această situație. Deși neplăcută uneori, anxietatea este o experiență pe care o împărtășim cu toții și care semnalează că ceva are nevoie de atenția noastră.

Știința anxietății

Anxietatea nu este doar un sentiment. Ea este similară unui sistem de alarmă conectat la corpul nostru pentru a ne alerta în cazul unor potențiale amenințări. Cu toate acestea, în lumea de astăzi, în care pericolele nu sunt întotdeauna la fel de clare ca în trecut, detectarea amenințărilor poate uneori să intre în funcțiune, declanșând alarma la cel mai mic semn de probleme.

Imaginați-vă că creierul nostru are aceste răspunsuri integrate; atunci când ne confruntăm cu stresul sau percepem o amenințare, corpul nostru intră în acțiune cu răspunsul de luptă sau de fugă. Acest lucru declanșează o cascadă de reacții, cum ar fi eliberarea de hormoni precum epinefrina (adrenalina), care cresc ritmul cardiac și tensiunea arterială.

Aceste manifestări fizice ale anxietății - bătăi rapide ale inimii, respirații superficiale - sunt modul în care corpul se pregătește să se confrunte sau să fugă de pericolul perceput.

Înțelegerea științei și a bazei fiziologice a anxietății poate oferi o validare a experiențelor noastre. De asemenea, putem simți un sentiment de ușurare, chiar dacă este mic, știind că, deși nu este întotdeauna utilă sau necesară, anxietatea este modul în care corpul nostru încearcă să ne mențină în siguranță.

Moduri în care anxietatea poate avea un impact asupra vieții tale de zi cu zi

Anxietatea se poate infiltra subtil în fiecare colț al vieții de zi cu zi, afectându-ne sănătatea mentală, bunăstarea fizică și legăturile sociale. Gândurile încețoșate (cunoscute sub numele de "ceață cerebrală"), mușchii încordați sau dureroși și modelele de somn perturbate care merg adesea mână în mână cu sentimentele de anxietate pot face dificilă concentrarea asupra lucrurilor care contează pentru noi, menținerea vieții sociale și menținerea unui sentiment de echilibru și bunăstare.

"Eu privesc lucrurile astfel: răspunsul instinctiv la pericol - răspunsul la stres - constă în a lupta, a fugi sau a îngheța. Aceste trei strategii ne ajută să supraviețuim din punct de vedere fizic, dar când sunt aplicate la funcționarea noastră mentală și emoțională, avem probleme. Atunci când nu există un inamic de care să ne apărăm, ne întoarcem împotriva noastră. "Lupta" devine autocritică, "fuga" devine autoizolare, iar "înghețarea" devine autoabsorbție, rămânând blocați în propriile gânduri."- Christopher K. Germer, The Mindful Path to Self-Compassion: Eliberându-te de gândurile și emoțiile distructive.

Anxietate vs. Tulburări de anxietate: Cunoașterea diferenței

Înțelegerea diferenței dintre anxietatea de zi cu zi și tulburările de anxietate ne oferă o perspectivă asupra experiențelor noastre interioare și a modului în care ne putem sprijini.

Anxietatea este o parte naturală a ființei umane, dar atunci când devine persistentă sau copleșitoare, este important să o observăm. Căutați semne precum:

  • Anxietate obișnuită
  • Atacuri de panică
  • Suferință durabilă

De asemenea, ați putea lua în considerare realizarea unei scale simple de anxietate: notați-vă îngrijorările și evaluați-le impactul, de la ușor la grav. Acest lucru ajută la prioritizarea strategiilor de adaptare prin identificarea celor mai angoasante surse ale anxietății dvs. și, în același timp, la cultivarea conștiinței de sine.

Căutarea de sprijin pentru a lucra cu aceste declanșatoare este un pas curajos spre găsirea echilibrului și a păcii.

Tulburări de anxietate

Tulburările de anxietate se numără printre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală, aproximativ 4% din populația globală suferind în prezent de o tulburare de anxietate. În ciuda prevalenței lor, tulburările de anxietate sunt adesea nerecunoscute sau netratate, lăsând persoanele să se descurce cu simptomele lor fără ajutor.

Deși există tratamente eficiente, din păcate, multe persoane nu primesc sprijinul de care au nevoie. Barierele în calea tratamentului includ, dar nu se limitează la o lipsă de conștientizare a tulburărilor de anxietate și a posibilității de tratare a acestora, investiții limitate în serviciile de sănătate mintală și stigmatul legat de problemele de sănătate mintală.

Tipuri de tulburări de anxietate

Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate, toate cu cauze și factori declanșatori diferiți. Următoarea listă include cele mai frecvente afecțiuni.

Tulburare de anxietate generalizată

Tulburarea de anxietate generalizată (GAD) este o afecțiune mentală frecventă, caracterizată prin îngrijorare persistentă și excesivă cu privire la diverse aspecte ale vieții, cum ar fi munca, relațiile și sănătatea, timp de cel puțin șase luni.

Chiar și atunci când știi că aceste îngrijorări nu sunt pe deplin rezonabile, ele rămân în preajmă și sunt greu de înlăturat. De asemenea, persoanele cu GAD se pot simți neliniștite și obosite, se pot concentra cu greu, se pot frustra cu ușurință, își pot simți mușchii încordați și au probleme cu somnul.

Tulburare de anxietate socială

Persoanele care suferă de tulburare de anxietate socială se simt adesea temători sau neliniștiți în situații sociale. Faptul de a fi în preajma celorlalți îi poate face să se simtă prea conștient de sine și îngrijorat că va fi judecat sau că va face greșeli.

Ca urmare, ei pot evita situațiile care declanșează aceste temeri, ceea ce le poate limita capacitatea de a duce o viață normală și de a interacționa cu ceilalți într-un mod satisfăcător.Evitarea factorilor declanșatori poate, în multe cazuri, să ne perpetueze anxietatea.

Mutismul selectiv

Mutismul selectiv este o problemă neobișnuită, adesea asociată cu anxietatea în mediul social. Acesta face ca individul să nu reușească să vorbească în mediile sociale în ciuda faptului că are abilități lingvistice medii. Este frecvent întâlnit la copii și este asociat în principal cu timiditatea extremă sau anxietatea socială. Mutismul selectiv este adesea legat de diagnosticul altor tulburări de anxietate.

Tulburare de anxietate de separare

Deși tulburarea de anxietate de separare este asociată în mod obișnuit cu copiii, este o concepție greșită că aceasta se limitează la copilărie; și adulții o pot experimenta. Aceasta se caracterizează printr-o teamă intensă și persistentă de a fi separat de persoane apropiate, cum ar fi o persoană semnificativă sau un copil.

Simptomele tulburării de anxietate de separare includ teama și stresul de a fi departe de casă sau de cei dragi și poate fi, de asemenea, un simptom al comportamentelor de codependență. Aceasta îi determină adesea pe acești indivizi să evite să fie departe de cei apropiați; acest lucru le dă un sentiment de control asupra anxietății.

Aceste simptome de anxietate provin adesea din îngrijorarea sau catastrofismul că ceva teribil s-ar putea întâmpla celor dragi în timp ce sunt departe unul de celălalt.

Tulburare de panică

Tulburarea de panică este atunci când o persoană are atacuri de panică frecvente și neașteptate. Un atac de panică este o teamă intensă și un disconfort atunci când nu există un pericol imediat. Atacurile de panică se manifestă de obicei prin simptome fizice: bătăi rapide ale inimii, respirație rapidă sau senzația de a nu putea respira, transpirație și tremurături necontrolate.

Deși, de obicei, nu există un declanșator real sau aparent pentru aceste atacuri (adică nu există o amenințare reală în momentul prezent), acestea pot provoca un sentiment de condamnare iminentă. Persoana cu o tulburare de panică va deveni adesea obosită din cauza taxei fizice pe care atacurile de panică o impun corpului și minții. Persoanele pot dezvolta tulburarea de panică în timp sau în timpul unor perioade de mare imprevizibilitate și stres.

Ce sunt fobiile?

În viața de zi cu zi, temerile sunt destul de frecvente, mai ales în copilărie. Cu toate acestea, atunci când aceste temeri devin intense și iraționale, ele pot indica fobii specifice, care fac parte din tulburările de anxietate.

Fobiile specifice depășesc reacțiile obișnuite la lucruri sau situații, făcând viața de zi cu zi mai dificilă. Unii oameni își pot modifica rutina pentru a evita să se confrunte cu fobia lor, în timp ce alții suferă de anxietate intensă atunci când se confruntă cu ea.
Există cinci subtipuri de fobie specifică:

  • tipul de animal (de exemplu, frica de șerpi)
  • tipul de mediu natural (de exemplu, frica de înălțime)
  • tipul de sânge-injecție-leziune (de exemplu, frica de sânge sau de ace)
  • tipul situațional (de exemplu, frica de spații închise)
  • alt tip (de exemplu, frica de sufocare)

Factorii de risc ai anxietății

Anxietatea este o experiență comună care îi afectează pe mulți dintre noi. Dr. Gabor Maté sugerează că temerile nerezolvate se pot transforma treptat în anxietate de lungă durată.

Pentru cei care au suferit o traumă, anxietatea poate deveni o provocare semnificativă. Factorii declanșatori, uneori subtili și neașteptați, pot trezi răni din trecut, chiar și atunci când legăturile nu sunt imediat clare.

Tulburările de anxietate apar în urma unei interacțiuni complexe între factorii genetici și cei de mediu. Evenimentele stresante sau traumatice, istoricul familial, adversitățile din copilărie, consumul de substanțe și alte provocări pentru sănătate pot contribui la etiologia acestora.

Obținerea diagnosticului

Atunci când se analizează dacă anxietatea justifică o atenție profesională, intră în joc mai mulți factori importanți:

  • Nivelul de stres cauzat de simptomele de anxietate
  • Cum afectează anxietatea viața de zi cu zi, inclusiv munca, studiul, interacțiunile sociale și gestionarea sarcinilor zilnice
  • Contextul în care apare anxietatea

Căutarea unui diagnostic corect, în conformitate cu criteriile descrise în Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale (DSM), este importantă, deoarece, din păcate, multe persoane suferă ani de zile înainte de a găsi îngrijirea adecvată.

Tulburările de anxietate au adesea trăsături fizice, cognitive și comportamentale comune. Diagnosticul implică recunoașterea simptomelor ca fiind excesive și nerezonabile, cu o suferință sau o afectare semnificativă care durează de obicei șase luni sau mai mult.

Diagnosticarea tulburărilor de anxietate nu este întotdeauna simplă. Acesta implică potrivirea simptomelor cu tulburarea corespunzătoare, fiecare caracterizată prin trăsături specifice. Mulți oameni suferă de mai multe tulburări de anxietate sau, cel puțin, îndeplinesc criteriile pentru mai multe afecțiuni. Prin urmare, identificarea și prioritizarea celei mai angoasante este crucială pentru a ghida planificarea tratamentului.

Tratamente convenționale

Tratamentul pentru tulburările de anxietate implică, de obicei, o combinație de terapii psihologice și medicamente. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și terapia de expunere sunt abordări terapeutice comune. CBT îi ajută pe indivizi să recunoască și să își conteste tiparele de gândire, care contribuie la anxietate, în timp ce terapia de expunere presupune confruntarea treptată cu situațiile sau obiectele temute.

Medicamentele, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), sunt adesea prescrise pentru a atenua simptomele. Este important să se ia în considerare potențialele efecte secundare și interacțiuni atunci când se aleg medicamentele.

În timp ce terapiile psihologice, cum ar fi CBT, pot oferi beneficii de durată dincolo de tratament, medicamentele anti-anxietate pot oferi o ameliorare mai imediată. Combinarea terapiei și a medicamentelor a fost asociată cu îmbunătățiri mai mari ale calității vieții, deși răspunsurile individuale variază.

Îngrijirea de sine

Iată practici blânde care să vă ghideze în momentele de anxietate, oferindu-vă alinare și autodescoperire pe parcurs:

  • Numește-ți sentimentele: Luați-vă un moment de pauză și acordați-vă în lumea voastră interioară pentru a identifica și numi ceea ce simțiți; aceasta este o formă de autocunoaștere și validare.
  • Practicați tehnici de calmare: Găsiți un spațiu liniștit, respirați adânc și conștient și permiteți-vă să fiți prezent în acest moment. Practicarea exercițiilor de atenție sau de respirație profundă vă poate ajuta să vă calmați mintea și corpul.
  • Identificați tiparele și factorii declanșatori: Explorați tiparele și factorii declanșatori care contribuie la anxietatea dumneavoastră. Observați când și unde tinde să apară anxietatea și luați în considerare emoțiile care stau la baza acesteia. Înțelegerea acestor tipare vă poate ajuta să dezvoltați strategii pentru a rezolva lucrurile mai eficient și cu mai puțină rezistență.
  • Fii bun cu tine însuți: Abordează-ți călătoria cu compasiune și curiozitate. Amintiți-vă că anxietatea este o parte naturală a ființei umane și că este în regulă să simțiți ceea ce simțiți. Îmbrățișați fiecare emoție ca pe o oportunitate de creștere și descoperire de sine.

Dacă ați suferit o traumă sau o suferință severă, este important să căutați sprijin și îndrumare profesională. Acest exercițiu de autoîngrijire este cel mai bine întreprins cu profesioniști calificați în domeniul sănătății mintale, care vă pot oferi îngrijire și sprijin personalizat, adaptat nevoilor dumneavoastră.

"Un alt mod de a privi meditația este de a vedea procesul de gândire în sine ca pe o cascadă, o cascadă continuă de gânduri. În cultivarea atenției, mergem dincolo sau în spatele gândirii noastre, la fel cum ați putea găsi un punct de observație într-o peșteră sau o depresiune în stâncă în spatele unei cascade. Încă vedem și auzim apa, dar suntem în afara torentului. Practicând în acest fel, tiparele noastre de gândire se schimbă de la sine în moduri care alimentează integrarea, înțelegerea și compasiunea în viața noastră, dar nu pentru că încercăm să le facem să se schimbe prin înlocuirea unui gând cu un altul care credem că ar putea fi mai pur. Mai degrabă, este vorba de a înțelege natura gândurilor noastre ca gânduri și relația noastră cu ele, astfel încât ele să fie mai mult în slujba noastră și nu invers." Jon Kabat-Zinn, Wherever You Go, There You Are

Prognosticul tulburării de anxietate

Prognosticul tulburărilor de anxietate se ameliorează atunci când tratamentul este solicitat prompt. Alături de tratamentul profesional, îmbrățișarea grijii de sine devine o piatră de temelie în gestionarea anxietății. Aceasta implică recunoașterea și numirea emoțiilor, cultivarea atenției prin practici precum yoga nidra și deslușirea tiparelor recurente de anxietate.
Prin cultivarea bunăvoinței de sine și un angajament ferm față de creșterea personală, persoanele pot naviga prin complexitatea tulburărilor de anxietate cu reziliență și compasiune.

Întrebări frecvente

Care sunt câteva strategii eficiente de adaptare la anxietate?

Pentru a face față anxietății trebuie să găsiți ceea ce funcționează cel mai bine pentru dumneavoastră. Practicile de conștientizare, activitatea fizică, exercițiile de respirație profundă, jurnalul de recunoștință, tehnicile de gestionare a stresului și căutarea de sprijin din partea celor dragi sau a unui profesionist în domeniul sănătății mintale sunt toate instrumente valoroase pentru gestionarea anxietății.

Ce rol joacă dieta în gestionarea anxietății?

Cercetările sugerează că adoptarea anumitor practici dietetice poate atenua nivelul de anxietate. Prin încorporarea mai multor fructe și legume, împreună cu acizi grași omega-3, persoanele pot găsi o ameliorare a simptomelor de anxietate.

În plus, aderarea la modele alimentare "sănătoase" și explorarea consumului de mic dejun, a dietelor ketogenice și a suplimentelor de micronutrienți ar putea contribui la gestionarea anxietății.

În esență, prioritizarea unei diete echilibrate și bogate în nutrienți este promițătoare pentru persoanele care caută abordări holistice pentru a aborda anxietatea și pentru a îmbunătăți starea generală de bine.

Cum afectează exercițiul fizic anxietatea?

În timp ce exercițiile fizice se arată promițătoare ca un potențial tratament pentru anxietate, dovezile concludente rămân evazive din cauza lipsei de date provenite din studii randomizate controlate (RCT) riguros efectuate.

În timp ce cercetările preliminare sugerează beneficiile potențiale ale exercițiilor fizice în gestionarea anxietății, sunt necesare studii mai solide pentru a stabili concluzii definitive cu privire la eficacitatea acestora în ameliorarea simptomelor.

Cu toate acestea, încorporarea exercițiilor fizice regulate în rutina noastră poate oferi numeroase avantaje pentru sănătatea fizică și mentală, stimulând un sentiment de vitalitate și de rezistență pe parcurs.

Referințe

Tulburările de anxietate - NIMH

Tulburări de anxietate: Tipuri, cauze, simptome și tratamente

Eficacitatea tratamentelor pentru tulburările de anxietate: o meta-analiză

Stres, panică și anxietate | Resurse pentru supraviețuitori Survivors Trust

Tulburări de anxietate | Organizația Mondială a Sănătății

Fobii specifice | camh

Disclaimer

Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este responsabilă pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.