10 min read
Anxietate funcțională ridicată
Efectele fizice și mentale ale stresului și anxietății pot afecta funcționarea de zi cu zi a unei persoane. Anxietatea de înaltă funcționalitate...
Anxietatea este termenul general folosit pentru a descrie o varietate de tulburări de anxietate. Aceste tulburări sunt răspândite în rândul populației generale și, deși aceste afecțiuni pot trece adesea neobservate, simptomele lor pot fi provocatoare, inclusiv bătăile accelerate ale inimii, transpirația și respirația rapidă. Dinfericire, tratamentele sunt disponibile și pot ajuta persoanele cu aceste afecțiuni.
Tulburările de anxietate se numără printre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală, afectând aproximativ 33,7% din populație. Deși tulburările de anxietate sunt unele dintre cele mai răspândite tulburări de sănătate mintală, ele pot fi frecvent subdiagnosticate și subtratate. Aceste tulburări îi determină pe oameni să experimenteze sentimente de nervozitate sau panică și teamă excesivă, precum și simptome fizice precum transpirație, respirație și bătăi rapide ale inimii, tremurături și multe altele.
Cercetările au arătat că tulburările de anxietate au existat la oameni încă din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, odată cu diferiți factori de schimbare, cum ar fi condițiile de mediu, sociale, politice și economice, prevalența tulburărilor de anxietate a crescut constant de-a lungul timpului. În zilele noastre, tulburările de anxietate sunt recunoscute pe scară largă și recunoscute ca fiind o problemă semnificativă de sănătate mintală.
Zilnic, mulți oameni se confruntă cu anxietate sau nervozitate, ceea ce este absolut normal. Organismul uman creează în mod natural un sentiment de anxietate sau nervozitate proporțională atunci când se confruntă cu pericole sau amenințări. Aceste sentimente se pot manifesta adesea ca răspuns la evenimentele vieții de zi cu zi. De exemplu, situații precum un interviu de angajare sau prima zi de școală pot declanșa aceste sentimente temporare, care pot dura atât timp cât situația sau problema persistă.
Cu toate acestea, există o diferență între anxietatea ocazională normală și tulburările de anxietate. Anxietatea devine problematică atunci când sentimentele și simptomele asociate interferează cu viața și activitățile zilnice. Atunci când anxietatea începe să rețină pe cineva din mediile sociale, din oportunitățile de angajare sau din orice tip de activitate, ar putea fi benefică solicitarea unui sfat profesional.
O tulburare de anxietate apare atunci când o persoană se confruntă cu anxietate intensă în mod regulat, de multe ori fiecare apariție fiind mai gravă decât cea precedentă. De obicei, este o reacție nerezonabilă la cauză sau poate apărea aparent fără cauză.
Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate, toate cu cauze și factori declanșatori diferiți. Următoarea listă include cele mai frecvente afecțiuni.
Tulburarea de anxietate generalizată, sau GAD, reprezintă aproximativ 2% din tulburările de anxietate la adulți în orice an. Denumirea acestei tulburări este mai mult sau mai puțin autoexplicativă. Persoanele cu această afecțiune simt o îngrijorare sau o teamă extremă, nerealistă și disproporționată, de obicei fără motiv, din cauza unor evenimente zilnice obișnuite.
Simptomele tulburării de anxietate generalizată includ adesea senzația de neliniște sau de nervi, oboseală, dificultăți de concentrare, iritabilitate, dificultăți în a controla sentimentele de îngrijorare și alte simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, dureri de stomac și probleme de somn.
Acest tip de tulburare de anxietate este adesea nediagnosticat, deoarece seamănă cu anxietatea pe care multe persoane o experimentează ocazional. GAD este persistentă și dificil de controlat, durând de obicei luni sau ani de zile dacă nu este tratată.
Numită anterior fobie socială, tulburarea de anxietate socială este frica copleșitoare și extremă de mediile sociale de orice fel. Tulburarea de anxietate socială își are adesea originea în îngrijorarea excesivă de a fi judecat sau observat de alții în public. Ca urmare, persoanele cu această tulburare pot experimenta teamă și evitarea adunărilor și a mediilor sociale, ceea ce le face să rateze anumite oportunități, ceea ce duce la izolare socială.
Tulburarea de anxietate socială cauzează simptome precum înroșirea, transpirația, bătăile rapide ale inimii, durerile de stomac, dificultatea de a menține contactul vizual sau de a conversa cu străinii, conștiința de sine sau sentimentul de a fi judecat negativ de către ceilalți. Aceste simptome apar cel mai adesea înaintea evenimentelor sociale sau în timpul acestora.
Mutismul selectiv este o problemă neobișnuită, adesea asociată cu anxietatea în mediul social. Acesta face ca individul să nu reușească să vorbească în mediile sociale în ciuda faptului că are abilități lingvistice medii. Este frecvent întâlnit la copii și este asociat în principal cu timiditatea extremă sau anxietatea socială. Mutismul selectiv este adesea legat de diagnosticul altor tulburări de anxietate.
Deși tulburarea de anxietate de separare este asociată în mod obișnuit cu copiii, este o concepție greșită că aceasta se limitează la copilărie; și adulții o pot experimenta. Aceasta se caracterizează printr-o teamă intensă și persistentă de a fi separat de persoane apropiate, cum ar fi o persoană semnificativă sau un copil.
Simptomele tulburării de anxietate de separare includ teama și stresul de a fi departe de casă sau de cei dragi. Aceasta îi determină adesea pe acești indivizi să evite să fie departe de cei apropiați; acest lucru le dă un sentiment de control asupra anxietății. Aceste simptome de anxietate provin adesea din îngrijorarea că ceva teribil s-ar putea întâmpla cu cei dragi în timp ce sunt departe unii de alții.
Tulburarea de panică este atunci când o persoană are atacuri de panică frecvente și neașteptate. Un atac de panică este o teamă intensă și un disconfort atunci când nu există un pericol imediat. Atacurile de panică se manifestă de obicei prin simptome fizice: bătăi rapide ale inimii, respirație rapidă sau senzația de a nu putea respira, transpirație și tremurături necontrolate. Aceste atacuri sunt înspăimântătoare în sine și sunt greu de oprit.
De obicei, nu există un factor declanșator clar sau rezonabil pentru aceste atacuri, iar acestea pot provoca un sentiment de condamnare iminentă. Persoana cu o tulburare de panică va deveni adesea obosită din cauza taxei fizice pe care atacurile de panică o impun corpului și minții.
Anxietatea se manifestă, de asemenea, prin teama de aceste atacuri și prin faptul că se întreabă când va avea loc următorul. Persoanele cu tulburare de panică vor încerca să prevină aceste atacuri prin evitarea anumitor locuri, situații, persoane sau comportamente care pot fi asociate. Această evitare poate cauza dificultăți în viața de zi cu zi și este adesea ineficientă din cauza caracterului aleatoriu al unui atac de panică.
Fobiile sunt un tip de tulburare de anxietate caracterizată printr-o teamă intensă de o anumită situație sau de un anumit obiect, care adesea nu sunt înspăimântătoare pentru ceilalți. În timp ce unele temeri, cum ar fi șerpii, păianjenii și oceanele adânci, sunt comune, diferența față de fobii constă în frica copleșitoare și paralizantă pe care o provoacă, mai degrabă decât în frica așteptată ca răspuns la aceste lucruri.
Alte fobii nu sunt la fel de comune pentru publicul larg: aritmofobia, frica de numere, xantofobia sau frica de culoarea galbenă. Există o infinitate de tipuri de fobii specifice, multe dintre ele fiind disproporționate față de obiectul sau situația reală.
Fobiile determină persoana să facă tot posibilul pentru a evita acele situații sau obiecte, provocând adesea dificultăți în viața de zi cu zi. Atunci când se întâlnește cu aceste cauze ale fobiilor, individul va experimenta amețeli sau amețeli, o inimă care bate repede, respirație rapidă, transpirație chiar și senzația de a fi incapabil să se miște sau să vorbească. Aceste simptome se rezolvă, de obicei, doar după ce situația sau obiectul a dispărut.
Ani de cercetare s-au concentrat asupra sănătății mintale și a tulburărilor precum anxietatea. Deși studiați temeinic, factorii de risc pentru tulburările de anxietate nu au fost încă identificați cu exactitate, dar oamenii de știință au o idee destul de bună.
La fel ca alte tulburări mintale, tulburările de anxietate nu sunt cauzate de un anumit defect de caracter personal, de probleme de educație sau de slăbiciuni, ci mai degrabă de mai mulți factori. Genetica joacă un rol în dezvoltarea tulburărilor de anxietate, deoarece aceste afecțiuni de sănătate mintală au adesea un tipar familial. Dacă unul sau ambii părinți ai unei persoane suferă de o tulburare de anxietate sau de o afecțiune de sănătate mintală concomitentă, crește probabilitatea de a dezvolta una în timpul vieții.
Factorii de mediu, cum ar fi experiența unor evenimente traumatice, pot provoca o tulburare de anxietate. Această influență a mediului este adevărată mai ales pentru cei care prezintă un risc mai mare, din punct de vedere genetic, pentru început. Un eveniment traumatic anterior va face ca o persoană să devină mai anxioasă, îngrijorându-se în mod constant cu privire la momentul în care ar putea avea loc următorul eveniment traumatic.
În cele din urmă, în creier pot apărea dezechilibre chimice din cauza stresului de lungă durată. Organismul aflat într-o stare de stres cronic poate duce la un dezechilibru chimic în creier. Acest dezechilibru chimic duce adesea la tulburări de anxietate.
În timp ce factorii generali de risc, cum ar fi timiditatea extremă sau nervozitatea în situații noi în copilărie, pot contribui la dezvoltarea tulburărilor de anxietate, expunerea la circumstanțe nefavorabile de viață și de mediu se numără printre cei mai comuni factori.
Așa cum am menționat, cauzele specifice ale tulburărilor de anxietate sunt în prezent necunoscute, deși sunt atribuite în mod obișnuit unei combinații de factori din viața unui individ, cum ar fi factorii genetici și de mediu. O cauză care a fost cercetată în profunzime este efectul stresului cronic asupra dezvoltării unei tulburări de anxietate și a altor probleme de sănătate mintală.
Stresul cronic poate fi foarte dăunător pentru organism și îl poate face să elibereze o supraîncărcare de hormoni, ceea ce duce la un dezechilibru chimic permanent sau semi-permanent în creier și în organism. Acești hormoni sunt responsabili de multe tulburări mentale, inclusiv de anxietate.
Este esențial să gestionăm și să menținem stresul la un nivel minim; cu strategii de adaptare sănătoase și eficiente, oamenii au mai puține șanse de a dezvolta o tulburare de anxietate sau orice altă boală mintală.
Persoanele cu tulburări de anxietate sunt frecvent diagnosticate greșit sau nediagnosticate, deoarece anxietatea este o experiență comună pentru majoritatea oamenilor, ceea ce face dificilă distincția între anxietatea tipică și o tulburare de anxietate.
De asemenea, este dificil pentru individul care suferă de tulburare de anxietate să caute ajutor, deoarece are dificultăți în a-și da seama că are o problemă de sănătate mintală. Dacă cineva suspectează o tulburare de anxietate, este esențial să caute ajutor de la un profesionist în domeniul sănătății mintale sau de la un medic de familie care îl poate îndruma către un tratament adecvat.
Un profesionist din domeniul medical poate stabili un diagnostic cu ajutorul manualului Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM). Acest manual îi ajută pe profesioniștii din domeniul sănătății mintale să pună un diagnostic pe baza unor criterii specifice pentru toate afecțiunile mentale. Un diagnostic poate fi pus atunci când se îndeplinește un anumit număr de criterii privind simptomele.
În ciuda stigmatizării asociate cu afecțiunile de sănătate mintală și tulburările de anxietate, acestea necesită tratament ca orice altă afecțiune. De obicei, aceste tulburări nu se rezolvă de la sine sau doar cu ajutorul voinței.
Planurile de tratament sunt adesea o combinație de medicamente pentru anxietate și diferite terapii. Fiecare plan de tratament este diferit și individualizat în funcție de persoană și de gravitatea afecțiunii sale. Găsirea a ceea ce funcționează cel mai bine este cel mai bun mod de a îmbunătăți calitatea vieții cuiva cu o tulburare de anxietate și de a trata corect tulburările de anxietate.
Deși aceste medicamente nu vindecă tulburările de anxietate, medicamentele pentru anxietate pot reduce semnificativ simptomele anxietății. Trei tipuri majore de medicamente pot ajuta diferite tipuri de tulburări de anxietate și pot ameliora simptomele asociate.
Medicamentele anti-anxietate, cum ar fi benzodiazepinele, reduc anxietatea și sentimentul de panică sau frică care vine cu ea. Deși eficiența și efectele apar rapid, oamenii dezvoltă adesea o toleranță la acestea și constată că beneficiile pozitive se estompează în timp. Din acest motiv, acestea sunt adesea prescrise pe termen scurt.
Antidepresivele, deși sunt cunoscute în general pentru tratarea tulburărilor depresive, sunt foarte eficiente în tratarea multor tulburări de anxietate. Antidepresivele modifică activitatea chimică din creier, ceea ce duce la o stare de spirit mai bună și la scăderea nivelului de stres. Acest medicament este foarte eficient pentru anxietate, dar poate dura o perioadă de timp până când se observă efectele.
Al treilea cel mai frecvent medicament pentru tulburările de anxietate este reprezentat de beta-blocante, care tratează tensiunea arterială ridicată. Efectul secundar mai puțin cunoscut al acestora este acela de a reduce simptomele fizice ale tulburărilor de anxietate. În esență, beta-blocantele reduc impulsurile date inimii, ceea ce duce la scăderea tensiunii arteriale și la o bătaie mai lentă a inimii.
Persoanele care iau acest medicament pentru tulburările de anxietate observă mai puține simptome fizice, mai puține tremurături și tremurături și nici bătăi rapide ale inimii. Acest medicament nu este, totuși, pentru toată lumea. Este esențial să discutați cu un medic și cu toți factorii implicați atunci când decideți dacă acest medicament este pentru o persoană.
Un medic va recomanda adesea combinarea terapiei cu medicamente pentru a trata anxietatea. Terapia cognitiv-comportamentală, CBT, și terapia de expunere sunt două terapii standard. Terapia cognitiv-comportamentală ajută persoana să își recunoască tiparele de gândire și modul în care acestea duc la sentimente anxioase. Terapia de expunere se concentrează pe confruntarea cu temerile care pot provoca anxietate. Aceasta îl forțează pe cel în cauză să își înfrunte temerile în loc să le evite.
Prognosticul tulburării de anxietate devine mai bun atunci când tratamentul este solicitat prompt. Găsirea combinației potrivite de tratamente cu ajutorul unui medic poate oferi rezultate pozitive semnificative; administrarea medicației adecvate și urmarea terapiei vor crește calitatea vieții, relațiile personale și fericirea generală.
Alături de medicamente și terapie, strategiile de adaptare reduc eficient simptomele anxietății în viața de zi cu zi. Explorarea managementului stresului, aderarea la grupuri de sprijin, citirea de materiale educaționale despre tulburările de anxietate și limitarea sau evitarea cofeinei sunt toate strategii de coping cunoscute pentru a ajuta în cazul anxietății.
Cauza principală a anxietății este în prezent necunoscută. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că o combinație de factori de mediu, biologici și ereditari duce adesea la apariția tulburărilor de anxietate. Stresul cronic este, de asemenea, responsabil pentru multe cazuri de tulburări de anxietate.
Deși simptomele variază de la un tip la altul, în general, acestea includ bătăi rapide ale inimii, respirație rapidă, transpirație excesivă, tremur incontrolabil sau tremurături și greață.
Anxietate de înaltă funcționalitate
Terapia cognitiv-comportamentală
Stigma privind sănătatea mintală
Cum să nu mai amâniți amânarea
Cum să nu mai gândești prea mult
Tulburările de anxietate - NIMH
Tulburări de anxietate: Tipuri, cauze, simptome și tratamente
Epidemiologia tulburărilor de anxietate în secolul XXI
Psychiatry.org - Ce sunt tulburările de anxietate?
Care este diferența dintre anxietate și o ...
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.
10 min read
Efectele fizice și mentale ale stresului și anxietății pot afecta funcționarea de zi cu zi a unei persoane. Anxietatea de înaltă funcționalitate...
13 min read
Descoperirea sinelui interior și înțelegerea aspectelor de umbră ale acestuia este o practică puternică care poate duce la creștere personală. Aflați...
9 min read
Majoritatea oamenilor o descriu ca fiind "a se pune în locul altcuiva". Este o acțiune și o emoție care îi apropie pe oameni unii de alții și îi face...
11 min read
Psihologia pozitivă este un domeniu al psihologiei care studiază și se concentrează asupra personalității și a trăsăturilor și comportamentelor...
13 min read
Izolarea socială și singurătatea sunt stări pe care mulți indivizi le experimentează de-a lungul vieții lor. Există diferite tipuri, cauze și efecte...
9 min read
Aflați mai multe despre modelele de gândire umană și despre conceptul de sincronicitate. Înțelegeți experiența sincronicității și cum să interpretați...