8

Adrenalina

Featured Image

Table of Contents

Adrenalina, cunoscută și sub numele de epinefrină, este un hormon și neurotransmițător eliberat de glandele suprarenale ca răspuns la stres sau pericol. Adrenalina face parte din răspunsul "luptă sau fugi".

Aceasta declanșează schimbări fiziologice care ajută la pregătirea organismului pentru acțiune, inclusiv creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, dilatarea căilor respiratorii și creșterea nivelului de glucoză din sânge pentru a furniza energie rapidă.

Glanda suprarenală produce, de asemenea, alți hormoni, inclusiv cortizol și hormoni sexuali, care reglează metabolismul, funcția imunitară și caracteristicile sexuale.

 

Ce este Adrenalina?

ce este adrenalinaAdrenalina sau epinefrina este un hormon și un neurotransmițător care ajută organismul să răspundă la stres sau la pericol prin reacția "luptă sau fugi". Atunci când organismul percepe o amenințare sau un pericol, adrenalina este eliberată de glandele suprarenale, declanșând schimbări fiziologice pentru a pregăti organismul pentru acțiune.

 

Structura și funcția glandelor suprarenale

Glandele suprarenale au, de obicei, o lungime de 3 până la 5 centimetri și cântăresc între 4 și 5 grame fiecare. Glandele sunt situate chiar deasupra rinichilor, glanda suprarenală dreaptă fiind așezată puțin mai sus decât cea stângă.

Fiecare glandă suprarenală este formată din două regiuni distincte, cortexul suprarenal și măduva suprarenală.

Măduva suprarenalei este partea cea mai internă a glandei și reprezintă aproximativ 20% din masa totală a acesteia. Produce și secretă hormoni numiți catecolamine, inclusiv adrenalină și noradrenalină.

Acești hormoni sunt implicați în răspunsul organismului la stres de tip "luptă sau fugi", ajutând la creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și a ritmului respirator ca răspuns la o amenințare percepută.

Cortexul suprarenal reprezintă aproximativ 80% din masa totală a glandei și are trei straturi, fiecare producând hormoni diferiți.

Stratul cel mai exterior al cortexului suprarenal este responsabil pentru producerea mineralocorticoizilor, cum ar fi aldosteronul.

Acești hormoni ajută la reglarea echilibrului electroliților, cum ar fi sodiul și potasiul, în organism.

Aldosteronul este implicat în mod special în reglarea concentrației de sodiu și potasiu din sânge și în menținerea tensiunii arteriale. Acest hormon acționează prin creșterea reabsorbției de sodiu în rinichi, în timp ce crește excreția de potasiu.

Stratul mijlociu al cortexului suprarenal produce glucocorticoizi, cum ar fi cortizolul sau hormonul stresului. Acești hormoni sunt cruciali în reglarea metabolismului și a funcției imunitare din organism.

Cortizolul ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge, suprimă inflamația și controlează răspunsul organismului la stres. Acest hormon joacă, de asemenea, un rol în descompunerea grăsimilor și proteinelor și în eliberarea energiei din glicogenul stocat.

În plus, cortizolul poate acționa ca un imunosupresor, ceea ce poate ajuta la prevenirea unui răspuns imunitar excesiv din partea organismului.

Stratul cel mai interior al cortexului suprarenal, cunoscut și sub numele de zona reticulară, produce hormoni sexuali, cum ar fi testosteronul și estrogenul. Acești hormoni sunt implicați în dezvoltarea și menținerea caracteristicilor sexuale atât la bărbați, cât și la femei.

Testosteronul este principalul hormon sexual masculin responsabil pentru dezvoltarea organelor de reproducere masculine și a caracteristicilor sexuale secundare, cum ar fi creșterea masei musculare și a părului facial.

Pe de altă parte, estrogenul este principalul hormon sexual feminin responsabil pentru dezvoltarea organelor reproductive feminine și a caracteristicilor sexuale secundare, cum ar fi dezvoltarea sânilor și șoldurile mai late.

Producția de hormoni sexuali în glanda suprarenală este relativ mică în comparație cu producția din testicule și ovare. Cu toate acestea, ele joacă totuși un rol esențial în menținerea echilibrului hormonal general.

 

Producerea și eliberarea adrenalinei

Sinteza adrenalinei

Sinteza adrenalinei începe prin transformarea aminoacidului tirozină în dopamină de către enzima tirozină hidroxilază. Dopamina este apoi transformată în norepinefrină de către enzima dopamină beta-hidroxilază. În cele din urmă, norepinefrina este transformată în adrenalină de către enzima feniletanolamină N-metiltransferază.

Adrenalina este apoi stocată în celulele cromafine din măduva suprarenale până când este eliberată în sânge.

 

Declanșatorul pentru eliberarea adrenalinei

Eliberarea de adrenalină declanșează activarea sistemului nervos simpatic, care apare ca răspuns la stres sau pericol. Atunci când organismul percepe o amenințare, hipotalamusul eliberează un hormon de eliberare a corticotropinei.

Acest hormon semnalează apoi glandei pituitare să elibereze hormonul adrenocorticotropic, care declanșează eliberarea de adrenalină și cortizol din glandele suprarenale în fluxul sanguin.

Adrenalina se leagă apoi de receptorii adrenergici de pe diferite organe, inclusiv inima, plămânii și vasele de sânge, pentru a pregăti organismul pentru răspunsul de luptă sau de fugă.

 

Efectele adrenalinei asupra organismului

structura și funcția glandelor suprarenaleAdrenalina este vitală pentru a ajuta organismul să răspundă la stresul fizic și emoțional și la pericol, permițându-i să supraviețuiască și să se dezvolte în situații dificile.

 

Răspunsul de luptă sau de fugă

Atunci când organismul percepe o amenințare sau un pericol, sistemul nervos simpatic eliberează adrenalină, ceea ce duce la reacția de luptă sau de fugă. Acest răspuns este un mecanism evolutiv conceput pentru a ajuta organismul să răspundă rapid la amenințările percepute.

Adrenalina declanșează schimbări fiziologice care ajută la pregătirea organismului pentru a lupta sau a fugi de amenințare. Termenul "luptă sau fugi" se referă la cele două răspunsuri potențiale pe care le poate adopta organismul atunci când se confruntă cu o amenințare.

Răspunsul de luptă presupune să te ridici și să te aperi împotriva amenințării. În schimb, răspunsul de fugă implică încercarea de a scăpa de amenințare prin fugă sau prin evitarea totală a acesteia.

Răspunsurile de luptă și de fugă sunt mecanisme esențiale de supraviețuire care au evoluat pentru a ne ajuta să ne menținem în siguranță în situații periculoase.

 

Creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale

Unul dintre principalele efecte ale adrenalinei asupra organismului este creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale. Adrenalina poate constrânge vasele de sânge din anumite zone ale corpului, cum ar fi pielea și sistemul digestiv, în timp ce dilată vasele de sânge din grupele musculare majore.

Această redirecționare a fluxului sanguin ajută la asigurarea unei aprovizionări suficiente a mușchilor cu oxigen și nutrienți pentru a răspunde rapid la o amenințare percepută.

 

Niveluri crescute de glucoză în sânge

Adrenalina joacă, de asemenea, un rol esențial în reglarea nivelului de glucoză din sânge. Aceasta stimulează ficatul să elibereze glucoză în sânge, oferind organismului o sursă rapidă de energie pentru a răspunde la amenințarea percepută.

Acest mecanism poate fi util atunci când organismul trebuie să reacționeze rapid, cum ar fi în timpul efortului fizic sau într-o situație stresantă.

 

Pasaje de aer dilatate

Adrenalina determină, de asemenea, dilatarea căilor respiratorii din plămâni, permițând pătrunderea mai mult oxigen în organism. Această dilatare ajută organismul să se pregătească pentru efortul fizic necesar în timpul unui răspuns de tip "luptă sau fugi".

Dilatarea căilor respiratorii ajută, de asemenea, la creșterea vigilenței mentale, permițând organismului să răspundă rapid la amenințarea percepută.

 

Performanță fizică și mentală îmbunătățită

Adrenalina poate îmbunătăți performanța fizică și mentală prin creșterea nivelului de energie, vigilență și concentrare. Aceasta ajută organismul să mobilizeze rapid rezervele de energie, oferind o explozie de energie pentru a ajuta organismul să răspundă la amenințarea percepută.

 

Adrenalina și stresul

Cum răspunde organismul la stres

Atunci când organismul percepe o amenințare sau un factor de stres, hipotalamusul eliberează adrenalină, pregătind organismul pentru răspunsul de luptă sau de fugă descris anterior.

În același timp, cortizolul ajută la menținerea acestui răspuns și reglează alte procese ale organismului, cum ar fi nivelul de zahăr din sânge și funcția sistemului imunitar. Acești hormoni ajută organismul să facă față agentului stresant și să mențină homeostazia.

 

Stresul cronic și efectele sale asupra nivelului de adrenalină

Stresul cronic sau continuu și pe termen lung poate duce la activarea persistentă a răspunsului la stres și la dereglarea hormonilor glandei suprarenale, cum ar fi adrenalina.

Acest stres poate crește adrenalina care circulă în organism, afectând negativ sănătatea. De exemplu, nivelurile ridicate de adrenalină pot contribui la apariția hipertensiunii sau a tensiunii arteriale ridicate.

Nivelurile ridicate de adrenalină pot crește, de asemenea, riscul de boli cardiovasculare. Stresul cronic poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra sănătății mintale, contribuind la apariția tulburărilor de anxietate și a depresiei.

Este important să gestionăm eficient stresul pentru a preveni aceste efecte negative asupra sănătății.

 

Adrenalina și sănătatea mintală

Adrenalina joacă un rol semnificativ în sănătatea mintală, potențial pozitiv sau negativ. Eliberarea de adrenalină ca răspuns la situații stresante poate spori performanța mentală, vigilența și concentrarea.

Cu toate acestea, eliberarea excesivă sau cronică de adrenalină poate afecta negativ sănătatea mintală și poate duce la anxietate, depresie și alte tulburări de sănătate mintală. Adrenalina poate, de asemenea, să interfereze cu tiparele de somn, ceea ce duce la probleme de sănătate mintală.

 

Adrenalina și tulburările de anxietate

Adrenalina joacă un rol important în tulburările de anxietate, cum ar fi panica și anxietatea socială. Persoanele cu tulburări de anxietate pot prezenta niveluri crescute de adrenalină ca răspuns la situațiile de zi cu zi, ceea ce poate provoca frică intensă, panică și simptome fizice precum palpitații ale inimii, transpirație și dificultăți de respirație.

Nivelurile de adrenalină pot deveni, de asemenea, crescute în mod cronic la persoanele cu tulburări de anxietate, ceea ce duce la probleme de sănătate fizică și mentală pe termen lung.

 

Abuzul de substanțe și eliberarea de adrenalină

Abuzul de substanțe poate avea un impact semnificativ asupra nivelului de adrenalină din organism. Multe droguri, cum ar fi cocaina și metamfetamina, eliberează adrenalină, ceea ce duce la euforie intensă, energie și vigilență.

Cu toate acestea, abuzul cronic de substanțe poate duce la eliberarea cronică de adrenalină și la probleme de sănătate mentală și fizică pe termen lung, inclusiv dependență, anxietate și probleme cardiovasculare.

 

Adrenalina și percepția durerii

Adrenalina poate afecta, de asemenea, percepția durerii în organism. Atunci când adrenalina este eliberată, aceasta poate scădea sensibilitatea la durere și poate crește toleranța la durere, ceea ce poate fi benefic în anumite situații, cum ar fi în timpul unei activități fizice intense sau ca răspuns la o leziune traumatică.

Cu toate acestea, eliberarea cronică de adrenalină poate avea efectul opus, ducând la o sensibilitate crescută la durere și la dureri cronice.

Înțelegerea rolului adrenalinei în percepția durerii poate ajuta profesioniștii din domeniul sănătății să dezvolte strategii mai eficiente de gestionare a durerii pentru persoanele cu durere cronică.

 

Adrenalina și afecțiunile medicale

Rolul Adrenalinei în urgențele medicale

Adrenalina este esențială în cazul urgențelor medicale, în special în cazul anafilaxiei, al stopului cardiac și al atacurilor severe de astm.

În aceste situații, adrenalina este adesea administrată sub formă de injecție pentru a crește rapid ritmul cardiac și tensiunea arterială, pentru a deschide căile respiratorii și pentru a reduce umflarea gâtului și a feței.

Adrenalina este, de asemenea, utilizată în situații de urgență, cum ar fi hemoragia severă, anestezia spinală și reacțiile alergice la medicamente.

 

Adrenalina și pierderea în greutate / câștig

Adrenalina a fost legată de pierderea în greutate, deoarece crește metabolismul și stimulează descompunerea grăsimilor pentru energie.

Cu toate acestea, creșterile cronice ale nivelului de adrenalină induse de stres pot duce la creșterea în greutate din cauza creșterii producției de cortizol, care favorizează stocarea grăsimilor.

Nivelurile excesive de adrenalină pot suprima pofta de mâncare și pot cauza pierderea în greutate, dar acesta este de obicei un efect pe termen scurt.

În general, relația dintre adrenalină și greutate este complexă și mulți factori, cum ar fi dieta, exercițiile fizice și genetica, joacă, de asemenea, un rol.

 

Adrenalina și funcția sistemului imunitar

S-a demonstrat că adrenalina modulează funcția sistemului imunitar în diferite moduri. Expunerea acută la adrenalină poate crește activitatea anumitor celule imunitare, cum ar fi celulele ucigașe naturale, care ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor și a cancerului.

Cu toate acestea, expunerea cronică la adrenalină, așa cum se întâmplă în cazul stresului cronic, poate suprima funcția imunitară, crescând susceptibilitatea la infecții și tulburări autoimune.

Adrenalina poate activa, de asemenea, celulele imunitare care promovează inflamația, exacerbând anumite afecțiuni, cum ar fi astmul și alergiile.

 

Întrebări frecvente despre adrenalină

 

Ce este insuficiența suprarenală primară sau boala Addison?

Glandele suprarenale nu produc suficient cortizol și, adesea, nici suficient aldosteron. Simptomele includ oboseală, slăbiciune, pierdere în greutate, tensiune arterială scăzută și modificări ale pielii.

 

Ce se întâmplă atunci când organismul produce prea puțină adrenalină?

Atunci când organismul produce prea puțină adrenalină, acesta poate avea probleme în a răspunde la factorii de stres, iar individul se poate confrunta cu oboseală, letargie și lipsă de energie.

 

Ce se întâmplă atunci când organismul produce prea multă adrenalină?

Atunci când organismul produce prea multă adrenalină, aceasta poate duce la hiperstimulare și suprastimulare, ceea ce duce la anxietate, palpitații cardiace, transpirație și tremurături.

 

Ce se numește adrenalină?

Adrenalina este un termen utilizat pentru a descrie o explozie bruscă de energie, adesea însoțită de o creștere a ritmului cardiac și de o vigilență sporită, care apare ca răspuns la o amenințare sau la o emoție percepută.

 

Nivelurile ridicate de adrenalină pot provoca atacuri de panică?

Nivelurile ridicate de adrenalină pot declanșa atacuri de panică la unele persoane. Se crede că adrenalina și atacurile de panică sunt legate între ele datorită rolului pe care adrenalina îl joacă în răspunsul organismului la stres, care poate declanșa sentimente de frică și anxietate la unele persoane.

Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.

 

Anahana Resurse pentru sănătate fizică

Wikis

Neuroplasticitate

Migrenă

Inflamație

Flexibilitate

Tulburare de somn

Kinesiologie

Postura

Neurodiversitate

Sindromul Crucea superioară

Sistemul limbic

Știința sportului

Crioterapie

Sistemul imunitar

Hormonii de stres

Coerența inimii

Adrenalină

 

Blog

Meditația somnului

Cum să dormi mai bine

Ce este privarea de somn

Nu pot să dorm

Cât de mult timp puteți merge fără somn

Ce este sistemul nervos

Ce este sistemul nervos central

Ce este Nervul Vagus

Ce este sistemul nervos periferic

Ce este sistemul nervos somatic

Ce este sistemul nervos autonom

Ce este Stenoza spinală

Ce este sistemul nervos simpatic?

Ce sunt spasmele de spate

Ce este diverticulita

Beneficiile dușului rece

Ce este fizioterapia

Ce este sistemul circulator

Spondiloză Vs Spondiloliză

Ce sunt hormonii

Ce este scolioza

Ce este sistemul endocrin

Ce este artrita reumatoidă

Ce este fasceita plantară

Cum să-ți stimulezi sistemul imunitar

Ce este Sciatica

Ce este fibromialgia

Ce este osteoporoza

Unde se află plexul solar

Ce este neuroplasticitatea

Cum să-ți stimulezi sistemul imunitar

 

 

Referințe

Glanda suprarenală - Britannica

Glandele suprarenale - Johns Hopkins Medicine

Adrenalină și noradrenalină - Wiley Online Library

Adrenalina: perspective asupra rolurilor sale metabolice în hipoglicemie și diabet - PMC

Istoria timpurie a Adrenalinei - Sage

Ce este Adrenalina - Endocrine Web

Adrenalină - Wikipedia

Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.

Hormonii de stres

11 min read

Hormonii de stres

Hormonii de stres sunt eliberați ca răspuns la stresul de mediu. Stresul cronic duce la supraproducția de hormoni de stres, provocând probleme fizice...

Sistemul respirator

11 min read

Sistemul respirator

Sistemul respirator este unul dintre cele mai vitale sisteme din corpul uman, fiind responsabil pentru furnizarea de oxigen și eliminarea dioxidului...

Coerența inimii

17 min read

Coerența inimii

Sănătatea inimii este legată în mod semnificativ de bunăstarea emoțională, spirituală, fizică și mentală a unei persoane. Pe măsură ce cineva...

Sistemul imunitar

16 min read

Sistemul imunitar

Sistemul imunitar se apără împotriva infecțiilor prin recunoașterea și eliminarea substanțelor străine. Unele afecțiuni pot provoca răspunsuri imune...

Neurotransmițători

12 min read

Neurotransmițători

Neurotransmițătorii sunt mesageri chimici care transmit mesaje de la o celulă nervoasă la alta. Aceste mici molecule sunt cheia unei funcționări...

Neurobiologie

16 min read

Neurobiologie

Neurobiologia acoperă diverse subiecte, de la mecanismele moleculare care guvernează comunicarea neuronală până la explorarea regiunilor specifice...