Stigmatizarea sănătății mintale se referă la atitudinile și sentimentele negative față de persoanele cu probleme de sănătate mintală.
Aceasta îi poate împiedica pe oameni să caute tratament pentru boli mintale și îi poate afecta în mod negativ în viața socială, profesională și personală. Este vital să se reducă stigmatizarea sănătății mintale, să se facă accesibile tratamentele pentru sănătate mintală și să se ofere servicii esențiale de sprijin pentru sănătatea mintală pentru public.
Stigma privind sănătatea mintală
Termenul de stigmatizare se referă, în general, la atitudini negative față de ceva sau cineva. În cazul bolilor mintale, stigmatizarea în domeniul sănătății mintale implică, de obicei, discreditarea, ignorarea sau reducerea unei persoane cu probleme de sănătate min tală de la o persoană întreagă la un stereotip.
Din punct de vedere istoric, persoanele cu boli mintale și probleme de sănătate mintală au fost numite în termeni dăunători, cum ar fi "psihotic", "tulburat", "nebun" sau "nebun". Discriminarea poate apărea în mod obișnuit din cauza stigmatului bolii mintale, care poate avea efecte foarte dăunătoare. Stigmatizarea sănătății mintale reprezintă o barieră în calea diagnosticării și tratării afecțiunilor de sănătate mintală.
De ce există o stigmatizare a sănătății mintale?
În general, stigmatizarea provine dintr-o lipsă de educație sau de înțelegere. Oamenii se grăbesc apoi să judece și să eticheteze stereotipurile ca fiind fapte, motiv pentru care problemele de sănătate mintală sunt adesea respinse sau ignorate. Deși au existat unele îmbunătățiri în ceea ce privește educația în domeniul sănătății mintale, stigmatul sănătății mintale există și astăzi.
Potrivit unui studiu, în ultima vreme, au avut loc schimbări semnificative în ceea ce privește stigmatizarea publică față de bolile mintale. Stigmatizarea publică față de depresia majoră a scăzut în ultimii douăzeci și doi de ani. Cu toate acestea, stigmatul public pentru alte boli mintale, cum ar fi schizofrenia sau dependența de alcool, nu s-a schimbat. Este interesant faptul că a crescut și acceptarea publică a cauzelor biomedicale ale bolilor mintale. De-a lungul timpului, oamenii au fost mai predispuși să accepte faptul că o problemă genetică sau biochimică poate provoca boli mintale.
Exemple de stigmatizare a sănătății mintale
Există multe tipuri de stigmate legate de sănătatea mintală. Unele categorii de stigmate includ stigmatizarea publică, instituțională și auto-stigmatizarea, deși aceasta nu este o listă completă. Discriminarea, stereotipurile și prejudecățile sunt, de asemenea, cuvinte adesea asociate cu stigmatul, deoarece o mare parte din stigmat își are rădăcinile în aceste concepte.
Un exemplu de stereotipuri și prejudecăți ar fi stereotipul conform căruia bolnavii mintal sunt periculoși, incompetenți, vinovați pentru tulburarea lor și imprevizibili. Acest exemplu s-ar încadra în categoria stigmatizării publice, o credință mai generală. În acest caz, factorii externi, cum ar fi reprezentările persoanelor cu boli mintale în mass-media, pot influența această convingere.
Stigmatizarea instituțională implică politici și acțiuni ale marilor instituții care, în mod intenționat sau neintenționat, afectează în mod negativ persoanele cu boli mintale.
Auto-stigmatizarea este atunci când persoanele cu o boală mintală au gânduri și atitudini negative față de ele însele din cauza bolii lor mintale. Un exemplu de auto-stigmatism ar fi faptul că persoanele cu boli mintale simt că nu sunt capabile sau că sunt vinovate pentru boala lor mintală.
Influențe rasiale și etnice asupra stigmatizării sănătății mintale
Stigmatizarea bolilor mintale grave poate fi o problemă semnificativă, în special în anumite comunități rasiale și etnice. Prin urmare, persoanele din aceste culturi pot întâmpina o barieră mai semnificativă în căutarea serviciilor de sănătate mintală. Un exemplu ar fi în anumite culturi asiatice, unde căutarea de ajutor profesional pentru persoanele cu boli mintale este privită cu dispreț. Aceasta contravine anumitor valori culturale, cum ar fi legăturile familiale puternice, reținerea emoțională și evitarea rușinii.
În plus, în rândul altor grupuri din comunitatea afro-americană, există o neîncredere generală față de sistemul de sănătate mintală, ceea ce îi poate împiedica pe oameni să apeleze la un tratament formal de sănătate mintală.
Efectele negative ale stigmatizării sănătății mintale
Conform statisticilor privind sănătatea mintală, stigmatizarea bolilor mintale împiedică, în medie, patruzeci la sută dintre persoanele cu anxietate sau depresie să solicite ajutor medical. Aceasta poate afecta grav bunăstarea oamenilor, poate schimba modul în care aceștia se văd pe ei înșiși și întreaga lor concepție despre sine și poate duce la autostigmatizarea față de afecțiunile lor de sănătate mintală.
Stigmatizarea bolilor mintale poate afecta persoanele cu boli mintale în toate etapele călătoriei lor de sănătate mintală, fie că este vorba de perioada în care urmează un tratament de sănătate mintală, de începutul vindecării sau de recuperare.
Ezitare în a cere ajutor
Alături de dificultatea accesului la sprijin pentru sănătate mintală și de teama de rezultate negative, convingerile negative stigmatizante se numără printre cele mai importante bariere în calea căutării de ajutor pentru dificultăți emoționale sau de sănătate mintală. La nivel instituțional, legislația, finanțarea și disponibilitatea serviciilor pentru sănătate mintală pot reprezenta bariere semnificative pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală. La nivelul comunității, atitudinile și comportamentele publicului general față de bolile mintale reprezintă bariere semnificative.
Cercetările în curs sugerează că cei care trăiesc în țări cu rate mai ridicate de căutare de ajutor, de utilizare a tratamentului, cu un acces mai bun la informații privind gestionarea sănătății mintale și cu atitudini mai puțin stigmatizante tind să aibă rate mai scăzute de autostigmatism și de discriminare percepută. Deși, la nivel global, atitudinile stigmatizante există încă. În mod specific, s-a demonstrat că convingerile reticente cu privire la eficacitatea tratamentului și a serviciilor de sănătate mintală la începutul tratamentului influențează comportamentul de tratare a sănătății mintale.
Stigma privind sănătatea mintală în societate
Stigmatizarea sănătății mintale este o problemă semnificativă de sănătate publică. Datorită recunoașterii recente a stigmatizării sănătății mintale, multe țări, cum ar fi Canada, Noua Zeelandă, Danemarca și Regatul Unit, au dezvoltat programe de sănătate publică pentru a aborda problemele de sănătate mintală.
În Regatul Unit, programele anti-stigma vizează diferite grupuri și funcționează la mai multe niveluri pentru a sprijini sănătatea mintală a oamenilor. Printre acestea se numără campanii naționale de marketing social și grupuri comunitare mici. Deși aceste programe sunt în vigoare, nu există încă date disponibile cu privire la eficacitatea lor.
Stigma privind sănătatea mintală în mediul profesional
Munca poate fi pozitivă pentru sănătatea mintală; poate oferi un mijloc de trai, un sentiment de încredere, o oportunitate pentru relații pozitive și multe alte beneficii. Cu toate acestea, mediile de lucru deficitare, inclusiv discriminarea și inegalitatea, volumul excesiv de muncă, controlul scăzut asupra locului de muncă și nesiguranța, pot duce la probleme de sănătate mintală.
Există un procent mare de adulți în vârstă de muncă care au declarat că suferă de o tulburare mintală. Având în vedere această statistică, este clar că trebuie încurajate mediile de lucru care sprijină sănătatea mintală și afecțiunile mintale. Există acțiuni practice care pot preveni riscurile pentru sănătatea mintală, pot proteja și promova sănătatea și pot sprijini lucrătorii cu aceste afecțiuni.
Unele dintre strategiile recomandate constau în formarea managerilor în domeniul strategiilor de sănătate mintală, în formarea lucrătorilor în domeniul sănătății mintale și în implementarea de intervenții și oportunități pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală.
Este un subiect important de discutat; un sondaj național al Asociației Americane de Psihiatrie (APA) a constatat că stigmatizarea sănătății mintale reprezintă o provocare semnificativă la locul de muncă. Jumătate dintre lucrători erau îngrijorați de discutarea condițiilor și problemelor de sănătate mintală la locul de muncă și mai mult de o treime erau îngrijorați de faptul că ar putea fi respinși sau concediați dacă ar căuta asistență medicală pentru afecțiunile lor de sănătate mintală. Deși există un decalaj între generații, milenialii erau mai predispuși să vorbească despre afecțiunile lor de sănătate mintală decât baby-boomerii.
Stigma privind sănătatea mintală în mediile sociale
Întrucât stigmatizarea este un fenomen social, această stigmatizare poate apărea în mod obișnuit în cadrul mediilor sociale. Fie că se află în preajma colegilor, a prietenilor sau a membrilor familiei, o persoană care este victimă a stigmatizării poate simți că este tratată diferit și exclusă din multe lucruri în societate din cauza sănătății sale mintale. Aceasta se numește stigmă socială.
Persoanele cu boli mintale grave se pot identifica și pot fi etichetate cu afecțiunea lor, devenind astfel vulnerabile la prejudecăți și la discriminarea în materie de sănătate mintală. Aceasta poate duce la o stimă de sine scăzută și la auto-stigmatizarea, la ezitare față de tratamentul de sănătate mintală, la întârzierea căutării tratamentului și la retragerea din societate în general. Prin urmare, este clar că stigmatizarea în cadrul stigmatizării sociale poate agrava problemele de sănătate mintală deja existente și poate minimiza afecțiunile de sănătate mintală.
Reducerea stigmatizării în domeniul sănătății mintale
Multe schimbări pot contribui la reducerea stigmatizării sănătății mintale. Prima este educația; cunoașterea faptelor și a cercetărilor despre bolile mintale și sănătatea mintală îi poate ajuta pe oameni să empatizeze cu cei care suferă de boli mintale. Conștientizarea atitudinilor și a comportamentelor este, de asemenea, esențială, în special în ceea ce privește prinderea gândirii critice și a convingerilor stereotipice anterioare despre sănătatea mintală.
Împreună cu aceasta este vorba de limbaj, de alegerea cu grijă a cuvintelor și de a fi intenționat cu ceea ce se comunică celor cu afecțiuni psihice. Educarea celorlalți și împărtășirea cunoștințelor pot fi, de asemenea, foarte eficiente, în special în combaterea miturilor și a stereotipurilor negative despre sănătatea mintală. Sprijinirea celor cu probleme de sănătate mintală și concentrarea asupra aspectelor pozitive poate contribui la reducerea stigmatizării, deoarece poate ajuta persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală să își recâștige imaginea de sine. În cele din urmă, încurajarea egalității și a incluziunii este esențială, deoarece discriminarea împotriva celor cu probleme de sănătate mintală este răspândită.
Construirea unor comunități mai puternice pentru sănătate mintală
Una dintre cele mai eficiente modalități de vindecare pentru cei care se confruntă cu boli mintale este să utilizeze resursele și să obțină sprijin pentru sănătatea lor mintală. Construirea unor comunități mai puternice înseamnă crearea unui grup de sprijin cu persoane în care se are încredere. Aceste comunități pot fi alcătuite dintr-un cerc apropiat de membri ai familiei și prieteni sau chiar se pot extinde la profesioniști în domeniul sănătății mintale, la centrele locale de sănătate comunitară și la centrele comunitare locale de sănătate mintală.
Există în jur de șapte tipuri de sprijin social; acestea includ sprijinul emoțional, sprijinul informațional, sprijinul tangibil, sprijinul afirmativ și sprijinul de apartenență. Începutul într-un singur domeniu poate deschide oportunități de explorare pentru ceilalți și poate crea o atmosferă mai pozitivă.
Educație în jurul stigmei privind sănătatea mintală
Educația are un rol esențial în reducerea stigmatizării, permițând oamenilor să dobândească perspectivă și înțelegere. După cum s-a menționat anterior, anumite țări au adoptat abordări la nivel național pentru a combate stigmatizarea în domeniul sănătății mintale și pentru a crește gradul de conștientizare a sănătății mintale.
Unele școli au luat măsuri pentru a reduce stigmatizarea sănătății mintale. De exemplu, școlile încep să încorporeze practici antistigmatice într-o manieră care să includă cultura și există o prioritate sporită pentru școli de a aborda problemele de sănătate mintală.
Campaniile de sensibilizare a comunității, programele de învățare bazate pe curriculum și mediile sigure și de susținere devin tot mai frecvente. Cu toate că școlile și alte instituții iau măsuri pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la sănătatea mintală și pentru a reduce stigmatizarea în ceea ce privește bolile mintale, se mai pot face eforturi suplimentare.
Resurse
Psychiatry.org - Stigma, prejudecăți și discriminare împotriva persoanelor cu boli mintale
Stigmatizarea bolilor mintale - cum să faci față stigmatizării și cum să o reduci | healthdirect
Abordarea stigmatizării | CAMH
Sănătatea mintală la locul de muncă
Stigma bolii mintale, căutarea de ajutor și programele de sănătate publică - PMC
Înțelegerea diferitelor tipuri de sprijin social | Home Base
