9 min read
Ce este sistemul nervos autonom?
Bătăile inimii, tensiunea arterială, digestia: aceste funcții vitale au loc fără să ne gândim, toate datorită sistemului nervos autonom. Sistemul...
Table of Contents
Nervul vag este cunoscut și sub numele de nerv vagal și nervul cranian X. Acesta are multe funcții vitale și este esențial pentru menținerea sănătății organismului. Este nervul principal al sistemului nervos parasimpatic - sistemul "odihnă și digestie".
Nervul vag este responsabil pentru comunicarea dintre tractul gastrointestinal, inimă și alte organe. Acesta reglează digestia, sistemul imunitar și inflamația și chiar starea de spirit. Toate aceste acțiuni sunt involuntare, ceea ce înseamnă că organismul dumneavoastră face ceea ce trebuie să facă fără ca dumneavoastră să vă gândiți la asta.
Nervul vag pornește din trunchiul cerebral și se întinde de-a lungul gâtului până în piept și abdomen. Este un nerv lung și subțire care se ramifică în diferite părți ale corpului. Nervul vag este vital pentru multe funcții, printre care:
După cum puteți vedea, nervul vag este responsabil pentru multe!
Yoga, întinderea și meditația sunt modalități excelente de a stimula nervul vag. Stimularea nervului vag are multe beneficii, cum ar fi reducerea inflamației, promovarea relaxării și îmbunătățirea stării de spirit.
Nervul vag este cel mai lung nerv din corpul uman. Acesta începe în trunchiul cerebral și se termină parțial prin colon. Trunchiul cerebral face legătura între partea inferioară a creierului și măduva spinării. Nervii care se extind direct din creier se numesc nervi cranieni. Există 12 perechi de nervi cranieni, iar perechea de nervi vagi drept și stâng este al zecelea nerv cranian.
Nervul vag coboară de-a lungul gâtului până în piept și abdomen. Porecla sa este "nervul vagabond", deoarece are multe ramuri care inervează diferite organe din corp. Exemplele includ:
Nervul vag are atât celule nervoase senzoriale, cât și motorii, sau fibre. Fibrele nervoase senzoriale, sau aferente, transportă informații către creier dinspre corp. Fibrele motorii, sau eferente, transportă semnale dinspre creier către restul corpului.
Orientarea nervului vag în cadrul sistemului nervos ajută la explicarea rolului său. Nervul vag este nervul principal al sistemului nervos parasimpatic, care face parte din sistemul nervos autonom (SNA).
SNA controlează funcțiile involuntare ale organismului, inclusiv ritmul cardiac, tensiunea arterială, respirația și digestia. SNA cuprinde sistemele simpatic, parasimpatic și enteric.
Sistemul nervos parasimpatic este responsabil de răspunsul organismului la odihnă și digestie. Acest sistem ajută la promovarea relaxării și a calmului. Nervul vag reprezintă aproximativ 75% din inervația parasimpatică.
Sistemul nervos simpatic este sistemul de luptă sau de fugă. Acesta este responsabil pentru răspunsul natural al organismului la stres, pregătindu-l pentru acțiune prin creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și a respirației.
În condiții normale, sistemele nervos simpatic și parasimpatic se echilibrează reciproc. Astfel, activarea sistemului nervos simpatic poate provoca o stimulare compensatorie a nervului vag.
Sistemul nervos enteric (ENS) este o rețea de nervi din tractul digestiv. Acesta poate acționa independent de restul sistemului nervos pentru a controla digestia. Legătura dintre ENS și creier se numește "axa creier-intestin". Nervul vag interacționează cu ENS pentru a asigura o parte din această comunicare.
Nervul vag este un nerv cranian care este vital pentru multe funcții corporale. Acesta trimite semnale între creier, tractul gastrointestinal, inimă și alte organe. Nervul vag joacă un rol esențial în axa creier-intestin. Aceasta este calea de comunicare între creier și intestin.
90% din fibrele nervului vag din intestin sunt aferente (senzoriale). Când mâncați, întinderea și receptorii chimici din stomac detectează cantitatea și compoziția alimentelor. Neuronii aferenți vagi gastrointestinali trimit aceste informații din tractul digestiv către creier.
Apoi, creierul procesează aceste informații și folosește fibrele eferente vagale (motorii) pentru a spune intestinului să înceapă digestia. De asemenea, semnalează sațietatea atunci când ați mâncat suficient. Nervul vag reglează producția și stocarea glucozei și secreția de insulină pentru a gestiona nivelul de zahăr din sânge.
Răspunsul inflamator acut este esențial pentru funcția imunitară, dar inflamația excesivă sau cronică poate cauza multe probleme medicale. Unul dintre rolurile critice ale nervului vag este acela de a regla inflamația în timpul răspunsului imunitar.
Sistemul imunitar eliberează particule pro-inflamatorii numite citokine atunci când organismul este infectat sau rănit. Receptorii detectează nivelul ridicat de citokine proinflamatorii sistemice, iar fibrele aferente vagale transmit informația către creier. Apoi, semnalul din nervul vag eferent inhibă producția suplimentară de citokine pentru a reduce inflamația. Inhibarea vagală a inflamației este un aspect major al axei creier-intestin, astfel încât tulburările nervului vag afectează și axa creier-intestin.
Nervul vag are fibre senzoriale și motorii în gură și în gât implicate în gust, miros, salivație, înghițire și vorbire. Fibrele aferente vagale transmit informații despre temperatură, durere și atingere în jurul urechii externe.
Semnalul vagal scade ritmul cardiac și tensiunea arterială, contractă și rigidizează căile respiratorii în timpul expirației, reglează somnul și provoacă greață și vărsături. De asemenea, este implicat în starea de spirit prin afectarea metabolismului și a semnalizării serotoninei, dopaminei și noradrenalinei.
O creștere bruscă a activității vagale poate provoca leșin. Acesta este cel mai frecvent tip de leșin, numit răspuns vasovagal sau sincopă vasovagală. Stresul emoțional brusc și extrem, frica și durerea pot activa sincopa vasovagală. Acesta este motivul pentru care unii oameni leșină la vederea sângelui.
Mecanismul propus este că aceste situații declanșează răspunsul simpatic (luptă sau fugi), iar sistemul nervos parasimpatic încearcă să compenseze. Dacă această compensare este prea extremă, nervul vag stimulează un ritm cardiac rapid și scăderea tensiunii arteriale. Nu ajunge suficient sânge la creier și vă pierdeți cunoștința. De obicei, organismul corectează rapid acest lucru și nu există niciun rău de durată.
Diferite afecțiuni pot afecta nervul vag. Printre acestea se numără tulburările psihiatrice și inflamatorii, infecțiile și tulburările autoimune. Inflamația cronică datorată disfuncției vagale poate cauza probleme suplimentare.
Există adesea o relație "oul și găina" între disfuncția nervului vag și tulburările medicale. Disfuncția nervului vag poate cauza inflamații și alte probleme care duc la boli, dar multe dintre acestea pot, de asemenea, să perturbe nervul vag.
Tulburările asociate cu disfuncția nervului vag includ:
Tratamentul pentru aceste afecțiuni va varia în funcție de cauză. Cu toate acestea, unele terapii generale pot contribui la ameliorarea simptomelor. Acestea includ modificări ale stilului de viață, modificări ale dietei și suplimente. Medicii pot trata unele afecțiuni cu ajutorul unui dispozitiv care trimite mici impulsuri electrice către nervul vag.
Factorii nesănătoși ai stilului de viață pot duce, de asemenea, la disfuncția nervului vag. Aceștia includ:
Dacă credeți că puteți avea o problemă cu nervul vag, este esențial să consultați un medic. Acesta poate diagnostica cauza și vă poate recomanda cel mai bun tratament.
Tonusul vagal este o măsură a activității nervului vag pentru a evalua starea de sănătate a sistemului nervos autonom. Un sistem nervos autonom sănătos ar trebui să aibă un tonus vagal ridicat. Acest lucru înseamnă că nervul vag este foarte activ și comunică cu organele corpului.
Condițiile medicale și factorii de stil de viață care afectează nervul vag tind să scadă tonusul vagal. Metodele de stimulare a nervului vag cresc tonusul vagal și protejează împotriva unor tulburări psihiatrice și inflamatorii.
Nervul vag este parte integrantă a sistemului nervos parasimpatic. Inervația parasimpatică ajută la reglarea răspunsului organismului de odihnă și digestie. Stimularea nervului vag poate crește activitatea parasimpaticului, iar stimularea parasimpaticului poate crește activitatea nervului vag.
Puteți obține stimularea parasimpatică și a nervului vag prin practicarea yoga, stretching și meditație. Masajul nervului vag poate fi, de asemenea, de ajutor.
Masajul nervului vag este o terapie care utilizează o presiune moderată și vibrații în jurul gâtului pentru a stimula nervul vag și a promova activitatea parasimpatică. Masarea mușchilor trapezului și sternocleidomastoidian de-a lungul părții laterale și din spate a gâtului vizează nervul vag, care trece sub aceștia.
Un studiu recent a constatat că 10 minute de masaj al nervului vag au crescut semnificativ activitatea vagală și au favorizat relaxarea. Masajul cu presiune ușoară la nivelul umerilor a îmbunătățit în mod similar activitatea vagală și relaxarea, posibil prin stimularea sistemului nervos parasimpatic în ansamblul său.
Masajul general este o modalitate excelentă de a crește tonusul vagal. Acesta poate activa pe scară largă sistemul nervos parasimpatic și poate provoca, fără să vrea, un masaj vagal. Beneficiile terapiei prin masaj mediate vagal includ creșterea serotoninei și a dopaminei, îmbunătățirea simptomelor depresive și de anxietate, creșterea atenției, reducerea durerii cronice și scăderea nivelului de cortizol.
Respirația la un ritm lent, numit frecvență de rezonanță, poate echilibra sistemul nervos autonom și poate îmbunătăți capacitatea de a face față stresului. Acest lucru se întâmplă prin creșterea activității parasimpatice (odihnă și digestie) și scăderea activității simpatice (luptă sau fugi). Frecvența de rezonanță variază între patru respirații și jumătate și șapte respirații pe minut, în funcție de persoană.
Un studiu din 2017 i-a pus pe participanți să efectueze 15 minute de respirație cu frecvență de rezonanță și apoi să fie supuși unui test de stres. Aceștia au constatat că respirația cu frecvență de rezonanță a îmbunătățit starea de spirit, a crescut activitatea vagală, a scăzut tensiunea arterială și a amortizat răspunsul la stres.
Meditația, întinderea și yoga sunt, de asemenea, strategii eficiente pentru a regla răspunsurile la stres prin stimularea nervului vag.
În cadrul unui studiu, participanții au efectuat patru ore de meditație ghidată săptămânal, timp de patru săptămâni. Fiecare sezon a durat două ore și a inclus stretching, exerciții de respirație, conștientizarea senzațiilor și sentimentelor și practica recunoștinței. Sesiunile au avut ca rezultat un tonus vagal semnificativ mai ridicat și niveluri de anxietate mai scăzute în comparație cu grupul de control.
O meta-analiză a evaluat datele din 17 studii controlate aleatoriu care au testat efectele yoga asupra sistemului nervos autonom. Practicarea a 60 până la 90 de minute de yoga pe săptămână a redus în mod eficient stresul perceput și a provocat o trecere la dominanța parasimpatică. Aceasta înseamnă că răspunsul parasimpatic devine mai robust decât cel simpatic, astfel încât sistemul nervos autonom rămâne mai calm.
Nervul vag, sau nervul vagal, este un nerv cranian care este vital pentru organism. Acesta ajută la reglarea multor funcții involuntare ale organismului prin trimiterea de semnale între creier și tractul digestiv, inimă și alte organe. Este, de asemenea, un jucător important în axa creier-intestin. Disfuncția nervului vag este legată de multe tulburări psihiatrice și inflamatorii. Stimularea nervului vag are multe beneficii, cum ar fi reducerea inflamației, promovarea relaxării și îmbunătățirea stării de spirit. Metodele de stimulare a nervului vag includ masajul nervului vag, exercițiile de respirație, meditația și yoga.
Rolul principal al nervului vag este de a trimite semnale între creier și tractul gastrointestinal, inimă și multe alte organe. Acesta ajută la controlul funcțiilor sistemului nervos parasimpatic, inclusiv digestia și somnul. Nervul vag este vital în prevenirea inflamației cronice, care poate cauza multe probleme medicale. Face parte, de asemenea, din axa creier-intestin.
Factorii nesănătoși ai stilului de viață, cum ar fi dietele bogate în grăsimi și zahăr, fumatul, abuzul de alcool și lipsa de exerciții fizice, pot afecta nervul vag. Nervul vag combate excesul de inflamație și cortizol, dar o cantitate prea mare din acestea poate fi copleșitoare și îi poate afecta funcția.
Afectarea nervului vag poate provoca o gamă largă de tulburări psihiatrice și inflamatorii. Unele apar în tractul gastrointestinal, cum ar fi boala inflamatorie intestinală și sindromul colonului iritabil. Disfuncția vagală la nivelul creierului poate agrava simptomele anxietății, depresiei și tulburărilor de stres posttraumatic.
Va trebui să folosiți presiune și vibrații pentru a masa nervul vag. Folosind degetele sau un aparat de masaj, aplicați o presiune moderată și vibrații în zona din jurul nervului vag din gât timp de câteva minute. Acest lucru va ajuta la stimularea nervului și la ameliorarea simptomelor.
Vă puteți îmbunătăți tonusul vagal făcând lucruri care stimulează nervul vag. Printre exemple se numără respirația profundă, meditația, yoga și acupunctura. Îmbunătățirea sănătății intestinului cu suplimente precum acizii grași omega-trei și probioticele poate, de asemenea, să ajute tonusul vagal și să aducă beneficii axei creier-intestin.
Ce este sistemul nervos central
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5859128/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539845/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4082307/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470277/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5961632/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5467308/
Studiu de respirație: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5575449/
Studiu de meditație: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7828286/
Yoga meta-analiză: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6262541/
Studiu privind masajul nervului vag: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7479151/
9 min read
Bătăile inimii, tensiunea arterială, digestia: aceste funcții vitale au loc fără să ne gândim, toate datorită sistemului nervos autonom. Sistemul...
9 min read
Sistemul nervos uman se împarte în sistemul nervos central (SNC) și sistemul nervos periferic (SNP). SNC cuprinde creierul și măduva spinării. PNS...
6 min read
Sistemul nervos parasimpatic este responsabil pentru funcțiile de "odihnă și digestie" ale organismului. Acesta devine mai activ în perioadele de...
6 min read
Poate că știți deja că sistemul nervos central (SNC) este una dintre cele mai importante părți ale corpului. Acesta trimite și primește mesaje între...
10 min read
Sistemul nervos simpatic este responsabil pentru răspunsul de tip "luptă sau fugi", reacția organismului la situații periculoase sau stresante....
10 min read
Sistemul nervos somatic (SNS) este diviziunea sistemului nervos periferic responsabilă pentru toate mișcările voluntare ale corpului. Sistemul nervos...