8

Cortizol

Ultima actualizare: decembrie 5, 2023

Featured Image

Table of Contents

Cortizolul este un hormon steroidian pe care glandele suprarenale îl produc ca răspuns la stres. Acesta joacă un rol vital în sistemul de răspuns al organismului la stres, reglând metabolismul, nivelul de zahăr din sânge, funcția imunitară și funcția cardiovasculară.

Cortizolul explicat

Cortizolul, sau hormonul stresului, este un hormon steroidic esențial din clasa hormonilor glucocorticoizi care afectează aproape toate organele din organism.

Hormonul vital reglează răspunsul la stres, metabolismul, funcția imunitară, reglarea cardiovasculară și modularea sistemului nervos central.

Rolul său complex în fiziologia organismului subliniază importanța menținerii unui echilibru sănătos al nivelului de cortizol pentru o sănătate și o bunăstare optime.

Producția și reglarea cortizolului

producția și reglarea cortizolului explicate

Producția în glandele suprarenale

Cortizolul este produs și secretat în principal de stratul exterior al cortexului suprarenal, cunoscut sub numele de zona fasciculată.

Zona fasciculată este cea mai mare regiune a glandelor suprarenale, care sunt mici glande de formă triunghiulară situate deasupra rinichilor.

Producția de cortizol urmează un ritm diurn, cu nivelurile cele mai ridicate dimineața și scăzând treptat pe parcursul zilei.

Biosinteză și metabolism

Procesul de biosinteză a cortizolului implică mai multe reacții enzimatice și este reglementat de o cascadă complexă de molecule de semnalizare.

Producția de cortizol începe cu absorbția colesterolului în celulele cortexului suprarenal. Colesterolul este molecula precursoare pentru sinteza cortizolului. Acesta este obținut din lipoproteinele circulante sau sintetizat chiar în glanda suprarenală.

Odată ajuns în interiorul celulelor cortexului suprarenale, colesterolul suferă o serie de transformări enzimatice. Etapa limitatoare a vitezei de sinteză a cortizolului este conversia colesterolului în pregnenolon, care este catalizată de enzima de scindare a lanțului lateral al colesterolului, cunoscută și sub numele de P450scc.

Pregnenolonul suferă apoi o serie de reacții enzimatice în reticulul endoplasmatic al celulelor cortexului suprarenale pentru a forma cortizol.

Aceste reacții implică acțiunea mai multor enzime, printre care 3β-hidroxisteroid dehidrogenază (3β-HSD), 17α-hidroxilază, 21-hidroxilază, 11β-hidroxilază și 17β-hidroxisteroid dehidrogenază (17β-HSD).

Reglarea de către axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA)

Producția de cortizol este reglată de axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA).

Hipotalamusul eliberează hormonul eliberator de corticotropină (CRH), care stimulează glanda pituitară anterioară să secrete hormonul adrenocorticotropic (ACTH).

ACTH se leagă apoi de receptorii specifici de pe celulele cortexului suprarenale, activând căile de semnalizare care cresc producția și eliberarea de cortizol.

Mecanisme de feedback

Reglarea producției de cortizol implică, de asemenea, un mecanism de feedback. Cortizolul inhibă secreția de CRH din hipotalamus acționând direct asupra neuronilor eliberatori de CRH. Acesta reduce sinteza și eliberarea de CRH, ceea ce duce la o scădere a disponibilității sale pentru stimularea glandei pituitare.

La nivelul glandei pituitare, cortizolul suprimă secreția de ACTH prin feedback negativ.

Cortizolul se leagă de receptorii specifici de pe celulele corticotrofe din glanda pituitară anterioară, inhibând sinteza și eliberarea de ACTH. Acest lucru reduce stimularea glandelor suprarenale, ceea ce duce la scăderea producției de cortizol.

Sistemul de feedback negativ este fin reglat pentru a menține nivelul de cortizol într-un interval îngust.

Atunci când nivelul de cortizol scade sub limitele normale, feedback-ul negativ redus permite o eliberare crescută de CRH și ACTH. Acest lucru stimulează glandele suprarenale să producă și să elibereze mai mult cortizol, restabilind nivelurile de cortizol la intervalul optim.

Efectele Cortizolului asupra organismului

Răspunsul la stres și reacția "luptă sau fugi"

Răspunsul la stres, sau reacția de "luptă sau fugi", este un mecanism fundamental de supraviețuire care îi ajută pe indivizi să răspundă la amenințări sau provocări percepute.

Cortizolul joacă un rol central în orchestrarea acestui răspuns fiziologic care se desfășoară în mai multe etape:

  1. Stimuli stresanți: Când creierul percepe o situație stresantă, hipotalamusul, o regiune din creier, eliberează CRH.
  2. Stimularea secreției: CRH stimulează glanda pituitară să secrete ACTH.
  3. Glandele suprarenale eliberează cortizol: ACTH, la rândul său, declanșează glandele suprarenale, în special cortexul suprarenal, pentru a elibera cortizol în sânge.
  4. Hormoni: Cortizolul și alți hormoni ai stresului, cum ar fi adrenalina și norepinefrina, pregătesc organismul pentru acțiune.
  5. Creșterea fluxului sanguin: Crește ritmul cardiac și tensiunea arterială, îmbunătățește fluxul sanguin către mușchi și creier și redirecționează energia de la funcțiile neesențiale, cum ar fi digestia și reproducerea.
  6. Modificări fiziologice necesare: Aceste modificări fiziologice îi ajută pe indivizi să facă față amenințării sau să scape.

Metabolismul și reglarea zahărului din sânge

Cortizolul joacă un rol crucial în reglarea metabolismului și a nivelului de zahăr din sânge.

  • Descompune substanțele nutritive: Mobilizează rezervele de energie în timpul stresului prin creșterea descompunerii proteinelor, grăsimilor și carbohidraților.
  • Face glucoză: Cortizolul stimulează gluconeogeneza, sintetizând glucoza din surse care nu sunt carbohidrați, cum ar fi aminoacizii și glicerolul. Acest lucru duce la niveluri ridicate de zahăr din sânge, asigurând o aprovizionare adecvată cu energie pentru a satisface cerințele organismului în timpul situațiilor de stres.
  • Reglează insulina: Cortizolul inhibă activitatea insulinei, reducând absorbția glucozei de către țesuturile periferice.

Aceste efecte metabolice ale cortizolului contribuie la furnizarea organismului cu combustibilul necesar pentru a face față stresului, dar pot contribui la rezistența la insulină și la dezechilibre metabolice atunci când nivelurile de cortizol sunt crescute în mod cronic.

Modularea sistemului imunitar

Cortizolul exercită puternice efecte imunosupresoare și antiinflamatorii. Acesta inhibă producția de citokine proinflamatorii, cum ar fi interleukina-1 (IL-1) și factorul de necroză tumorală-alfa (TNF-alfa), și reduce activitatea celulelor imunitare, inclusiv a limfocitelor și macrofagelor.

Deși aceste acțiuni ajută la prevenirea inflamației excesive și a răspunsurilor imune, creșterea prelungită a nivelului de cortizol poate afecta funcția imunitară.

Stresul cronic și nivelurile ridicate de cortizol pot duce la dereglarea sistemului imunitar, făcând persoanele mai sensibile la infecții, afectând vindecarea rănilor și contribuind la tulburări autoimune.

Efecte cardiovasculare

Cortizolul influențează funcția cardiovasculară prin diverse mecanisme. Acesta crește tensiunea arterială prin promovarea vasoconstricției, îngustând vasele de sânge.

Cortizolul sporește, de asemenea, capacitatea de reacție a vaselor de sânge la alte substanțe vasoconstrictoare, cum ar fi adrenalina și angiotensina II. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron, care reglează volumul și presiunea sângelui, este, de asemenea, afectat

Ridicarea cronică a nivelului de cortizol poate contribui la hipertensiune, ateroscleroză și la un risc crescut de boli cardiovasculare.

În plus, cortizolul influențează distribuția grăsimii corporale, favorizând depunerea de grăsime în regiunea abdominală, ceea ce este asociat cu un risc crescut de probleme cardiovasculare.

Efecte asupra sistemului nervos central

Cortizolul afectează în mod semnificativ sistemul nervos central, influențând starea de spirit, cogniția și ciclul somn-veghe. Nivelurile ridicate de cortizol pot contribui la anxietate, iritabilitate și chiar depresie.

Receptorii de cortizol, inclusiv regiunile de reglare emoțională și de funcții cognitive, sunt distribuiți pe scară largă în creier.

Expunerea îndelungată la niveluri ridicate de cortizol poate duce la afectarea memoriei, scăderea atenției și dificultăți de învățare și de luare a deciziilor. Cortizolul joacă, de asemenea, un rol în reglarea ciclului somn-veghe.

Nivelurile ridicate de cortizol de dimineață favorizează starea de veghe și vigilența, în timp ce nivelurile scăzute din timpul nopții contribuie la inițierea și menținerea somnului.

Tulburările în tiparele de cortizol, cum ar fi în condiții precum insomnia sau anumite tulburări de somn, pot afecta negativ calitatea somnului și funcționarea neurologică generală.

Cortizolul și stresul

Efectele stresului cronic asupra nivelului de cortizol

Stresul cronic, caracterizat prin expunerea prelungită și repetată la factori de stres, poate duce la dereglarea axei HPA. În cazurile de stres cronic, nivelurile de cortizol pot deveni crescute în mod cronic.

Acest lucru poate avea efecte dăunătoare asupra diferitelor sisteme din organism. Expunerea prelungită la niveluri ridicate de cortizol poate duce la:

  • Tulburări ale funcției imunitare
  • Dezechilibre metabolice
  • Deficiențe cognitive
  • Tulburări de dispoziție
  • Susceptibilitate crescută la boli.

Acut Vs. Răspunsurile cronice la stres

Răspunsul organismului la stresul acut, cum ar fi o amenințare bruscă sau o situație dificilă pe termen scurt, se caracterizează printr-o creștere temporară a nivelului de cortizol. Acest răspuns adaptiv la stresul acut ajută indivizii să facă față stresorului imediat. Odată ce amenințarea dispare, nivelurile de cortizol revin la normal.

În schimb, stresul cronic, care implică expunerea pe termen lung la factori de stres fără suficiente perioade de recuperare, poate duce la creșteri susținute ale nivelului de cortizol.

Această creștere cronică poate perturba funcționarea normală a axei HPA și poate duce la diverse consecințe fiziologice și psihologice.

Efectele stresului cronic asupra nivelurilor de cortizol pot contribui la apariția tulburărilor legate de stres și pot avea un impact de lungă durată asupra sănătății.

Înțelegerea relației dintre cortizol și stres, a efectelor stresului cronic asupra nivelurilor de cortizol și a rolului CRH și ACTH în reglarea cortizolului oferă o perspectivă asupra interacțiunii complexe dintre stres și răspunsurile fiziologice ale organismului.

Gestionarea eficientă a stresului și punerea în aplicare a strategiilor de reducere a stresului pot contribui la menținerea unui echilibru sănătos al nivelului de cortizol și la promovarea stării generale de bine.

Tulburări ale producției de cortizol

Boala Addison

Insuficiența suprarenală, cunoscută și sub numele de boala Addison, este o afecțiune caracterizată prin producția insuficientă de cortizol și adesea de aldosteron de către glandele suprarenale. Această afecțiune poate fi primară sau secundară.

Insuficiența suprarenală primară apare atunci când glandele suprarenale sunt deteriorate sau distruse, adesea din cauza unei reacții autoimune.

Insuficiența suprarenală secundară apare atunci când există o disfuncție la nivelul glandei pituitare sau al hipotalamusului, ceea ce duce la o producție redusă de ACTH.

Simptomele insuficienței suprarenale pot varia, dar în mod obișnuit includ oboseală, pierdere în greutate, slăbiciune musculară, tensiune arterială scăzută, pofta de sare și întunecarea pielii.

Persoanele cu insuficiență suprarenală sunt expuse riscului de criză suprarenală, o afecțiune care pune în pericol viața, caracterizată prin simptome severe, cum ar fi dureri abdominale, vărsături, deshidratare, scăderea glicemiei și confuzie.

Tratamentul pentru insuficiența suprarenală implică, de obicei, terapia de substituție hormonală cu cortizol și, uneori, cu aldosteron pentru a restabili nivelurile normale de hormoni și a gestiona simptomele.

Sindromul Cushing

Sindromul Cushing este caracterizat de o cantitate prea mare de cortizol în organism. Acesta poate fi cauzat de diverși factori, printre care utilizarea prelungită a medicamentelor corticosteroide sau dezechilibrele hormonale.

Cea mai frecventă cauză este reprezentată de medicamentele cu corticosteroizi, adesea prescrise pentru a gestiona astmul, artrita reumatoidă și tulburările autoimune.

Cu toate acestea, sindromul Cushing poate să apară și din cauza unor glande suprarenale hiperactive sau a unei tumori hipofizare care produce ACTH în exces.

Simptomele sindromului Cushing pot include creșterea în greutate, în special la nivelul feței și al abdomenului, slăbiciune musculară, subțierea pielii, vânătăi ușoare, tensiune arterială ridicată și sensibilitate crescută la infecții.

Opțiunile de tratament pentru sindromul Cushing depind de cauza care stă la baza acestuia și pot include intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea tumorilor, ajustarea medicației sau alte intervenții pentru a normaliza nivelul de cortizol.

Tumorile hipofizare și producția de ACTH

Tumorile hipofizare pot perturba reglarea normală a producției de cortizol prin afectarea producției și eliberării de ACTH.

Acest lucru are ca rezultat simptomele și complicațiile asociate cu sindromul Cushing. Pe de altă parte, tumorile la nivelul glandei hipofizare care afectează producția normală de ACTH pot determina scăderea nivelului de ACTH și, ulterior, insuficiența suprarenală, ceea ce duce la scăderea producției de cortizol

Diagnosticul și managementul tumorilor hipofizare care implică reglarea cortizolului implică, de obicei, o combinație de studii imagistice, măsurători ale nivelului de hormoni și alte teste specializate.

Opțiunile de tratament depind de tipul și dimensiunea specifică a tumorii și pot include intervenții chirurgicale, radioterapie, medicamente sau o combinație a acestor abordări.

Măsurarea nivelurilor de cortizol

Nivelul de cortizol din organism poate fi evaluat prin teste de urină și de sânge.

  • Teste de urină: Testele de urină pentru cortizol implică colectarea unei probe de urină de 24 de ore, care este apoi analizată pentru a măsura cantitatea totală de cortizol excretată. Acest test evaluează producția de cortizol pe o perioadă mai lungă de timp, ajutând la evaluarea producției globale de cortizol.
  • Teste de sânge: aceste teste sunt o altă metodă de măsurare a nivelului de cortizol. Măsurarea nivelului de cortizol de dimineață presupune obținerea unei probe de sânge atunci când nivelul de cortizol este, de obicei, cel mai ridicat. Acest test poate ajuta la diagnosticarea unor afecțiuni precum sindromul Cushing sau insuficiența suprarenală.
  • Teste de supresie: Testul de supresie cu dexametazonă este un alt test de sânge care evaluează modul în care organismul răspunde la corticosteroidul sintetic dexametazonă. Acesta ajută la diferențierea cauzelor de dereglare a cortizolului.

Testele de urină și de sânge pentru cortizol sunt instrumente valoroase pentru diagnosticarea și monitorizarea producției de cortizol și a tulburărilor de reglare.

Acestea oferă informații importante despre nivelurile de cortizol, ajutând profesioniștii din domeniul sănătății în determinarea abordărilor terapeutice adecvate și în evaluarea eficacității intervențiilor.

Întrebări frecvente despre cortizol

Care sunt efectele stresului cronic asupra nivelului de cortizol?

Stresul cronic poate duce la niveluri ridicate de cortizol în organism.

Atunci când organismul percepe o amenințare sau experimentează situații stresante prelungite, hipotalamusul din creier eliberează hormonul eliberator de corticotropină (CRH), care stimulează glanda pituitară să elibereze hormonul adrenocorticotropic (ACTH).

ACTH, la rândul său, stimulează glandele suprarenale să elibereze cortizol. În cazul stresului cronic, acest proces poate deveni dereglementat, ceea ce duce la niveluri cronic ridicate de cortizol, care pot avea efecte dăunătoare asupra diferitelor sisteme de organe din organism.

Care sunt tulburările comune asociate cu producția de cortizol?

Tulburările asociate cu producția de cortizol includ:

  • Insuficiență suprarenală
  • Sindromul Cushing,
  • Tumorile hipofizare care afectează producția de ACTH.

În cazul insuficienței suprarenale, producția de cortizol este insuficientă, în timp ce, în cazul sindromului Cushing, producția de cortizol este excesivă. Tumorile hipofizare pot crește sau diminua producția de ACTH, ceea ce duce la niveluri anormale de cortizol.

Referințe

Fiziologie, Cortizol - StatPearls

Cortizol - ScienceDirect

Stresul și axa HPA - PMC

Efectele cortizolului asupra masei corporale, tensiunii arteriale și colesterolului la populația generală - AHA

Boala Cushing / Sindromul Cushing - OHSU

Stresul cronic, disfuncția cortizolului și durerea: o justificare psihoneuroendocrină pentru managementul stresului în reabilitarea durerii - PMC

Boala Addison - Mayo Clinic

Disclaimer

Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.

Hormoni

18 min read

Hormoni

Hormonii sunt mesageri chimici produși de glandele și țesuturile din organism care reglează și coordonează procesele fiziologice, inclusiv creșterea,...

Insomnie

12 min read

Insomnie

Insomnia sau privarea de somn poate fi o provocare incredibilă și poate duce la dificultăți de concentrare, modificări ale memoriei și oboseală...

Simptomele dezechilibrului hormonal

10 min read

Simptomele dezechilibrului hormonal

Dezechilibrul hormonal este o afecțiune care apare atunci când organismul produce prea mult sau prea puțin dintr-un anumit hormon. Acesta poate...

Sistemul endocrin

7 min read

Sistemul endocrin

Sistemul endocrin este esențial pentru menținerea echilibrului și armoniei organismului. Acesta este alcătuit din glande care produc și eliberează...

Hormonii de stres

11 min read

Hormonii de stres

Hormonii de stres sunt eliberați ca răspuns la stresul de mediu. Stresul cronic duce la supraproducția de hormoni de stres, provocând probleme fizice...

Întinderea

8 min read

Întinderea

Stretchingul dezvoltă mobilitatea întregului corp, flexibilitatea și forța musculară și previne accidentele. Adăugarea unor întinderi simple și...