Insomnie

Insomnia sau privarea de somn poate fi o provocare incredibilă și poate duce la dificultăți de concentrare, modificări ale memoriei și oboseală crescută în timpul zilei. Lipsa somnului și insomnia cronică pot cauza probleme grave de sănătate, cum ar fi bolile de inimă și obezitatea.

Insomnia explicată

Insomnia este o tulburare de somn predominantă care perturbă calitatea și cantitatea somnului unei persoane. Simptomele includ dificultăți în a adormi, în a rămâne adormit sau în a avea un somn nerestaurator.

Aproximativ 10% din populația lumii suferă de insomnie care corespunde standardului de diagnostic medical, iar mulți nu sunt diagnosticați, dar suferă de simptomele acesteia.

Cercetările arată că o igienă deficitară a somnului afectează negativ performanța la locul de muncă, afectează procesul de luare a deciziilor și poate dăuna relațiilor, deoarece poate afecta capacitatea persoanei de a îndeplini sarcinile zilnice.

Clasificări ale insomniei

Există două clasificări principale ale diagnosticului de tulburare de insomnie:

• Pe termen scurt, numită și insomnie primară
• Cronică

Insomnia pe termen scurt sau primară, sau insomnia acută tranzitorie, poate fi cauzată de stres sau de schimbări în programul sau în mediul unei persoane, ceea ce duce la o dificultate în a adormi. Aceasta ar dura câteva zile sau chiar câteva săptămâni și este experimentată în mare parte de adulții în vârstă.

Insomnia cronică durează peste trei luni, apare trei sau mai multe nopți pe săptămână și nu poate fi explicată prin alte afecțiuni medicale.

Problemele de sănătate mintală, considerentele legate de mediu și alegerile privind stilul de viață afectează probabilitatea de a dezvolta insomnie cronică sau alte dificultăți legate de privarea de somn.

Cum se diagnostichează insomnia

Profesioniștii din domeniul medical diagnostichează insomnia prin efectuarea de teste fiziologice și comportamentale. Un medic investighează de obicei obicei obiceiurile de somn ale unei persoane, recomandând un jurnal de somn pentru a urmări tiparele de somn. Acest proces este cunoscut sub numele de revizuire a obiceiurilor de somn.

Scala de somnolență Epworth este un test bine cunoscut care determină dacă tiparele de somn ale unui pacient sunt considerate nesănătoase și ce pot însemna aceste tipare.

Un studiu al somnului este o altă abordare adoptată în cazul în care cauza insomniei nu este clară sau dacă există posibilitatea ca o altă tulburare de somn să fie prezentă.

O electroencefalogramă (EEG) este adesea unul dintre principalele aparate utilizate în aceste studii. Este o procedură care utilizează un echipament specializat pentru a observa activitatea cerebrală în timpul ciclului somn/veghe.

Cauzele insomniei

Diferiți factori de risc, inclusiv vârsta, pot contribui la dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit.

Începând cu vârsta mijlocie, o persoană pierde în medie aproximativ 27 de minute de somn pe noapte pentru fiecare deceniu următor. Astfel, latența somnului și timpul necesar pentru a adormi cresc odată cu vârsta.

Istoricul familial și genetica pot contribui, de asemenea, la insomnie. Genele specifice pot crește riscul de insomnie, deoarece aceasta poate fi întâlnită în cadrul familiilor.

Mediu și sănătate

Mediul în care trăiește o persoană este un factor esențial atunci când se analizează sănătatea generală a acesteia și capacitatea de a dormi. Mediul și ocupația sunt, de asemenea, factori importanți care afectează ciclurile de somn-veghea ale organismului.

• Zgomotul sau lumina excesivă pe timp de noapte și temperaturile inconfortabil de ridicate sau scăzute sunt factori de mediu care pot avea un impact semnificativ asupra calității somnului.

• Jet lag-ul este o problemă de somn frecventă pe care oamenii o au după ce călătoresc peste două fusuri orare. De asemenea, decalajul orar poate duce la insomnie, deoarece decalajul orar influențează, în general, ceasul organismului și ritmul circadian al somnului.

Stil de viață

Schimbările semnificative de rutină, programele de somn incoerente, întreruperile și somnul prelungit în timpul zilei pot afecta calitatea somnului.

• Lipsa de activitate fizică, substanțe precum cofeina și privitul la televizor în apropierea orei de culcare sunt comportamente comune enumerate în literatura de specialitate ca potențiale influențe asupra somnului.

Exercițiile fizice pot fi utile pentru somn. Yoga, înotul, pilates și exercițiile aerobice moderate pot fi relaxante înainte de culcare, deoarece formele mai lente și mai puțin riguroase de exerciții fizice sunt mai bune pentru a reduce tensiunea sau anxietatea.

• Stresul poate fi legat de factori legați de stilul de viață, cum ar fi stresul legat de școală, muncă, relații sau bani. Deși unele niveluri de stres sunt normale, stresul extrem poate crește riscul apariției simptomelor de insomnie.

Tratarea insomniei

Majoritatea tratamentelor pentru insomnie se concentrează pe examinarea obiceiurilor de somn și pe abordarea factorilor externi care influențează obiceiurile de somn, precum și pe istoricul medical.

Pentru unele cazuri de insomnie, un medic sau un furnizor de asistență medicală poate recomanda terapia cognitiv-comportamentală sau administrarea de medicamente.

Terapia cognitiv-comportamentală

Cercetările au arătat că terapia cognitiv-comportamentală (TCC) ajută oamenii să controleze sau să elimine gândurile sau acțiunile negative care interferează cu somnul, ceea ce o face un tratament de primă linie pentru insomnie. Filozofia din spatele acestei abordări este că indivizii pot învăța să recunoască și să schimbe convingerile care le afectează capacitatea de a dormi.

Terapia de control al stimulilor este o parte a TCC ca strategie. Oamenii învață să elimine factorii care le condiționează mintea să reziste la somn. Un exemplu este evitarea somnului și stabilirea unei ore de culcare consecvente.

Alte strategii sunt tehnicile de relaxare care implică exerciții de respirație, restricționarea somnului și terapia cu lumină. Rămânerea pasivă trează, cunoscută și sub numele de intenție paradoxală, este o strategie controversată.

Acest tratament împotriva insomniei vizează sentimentele de anxietate legate de adormire prin așezarea fizică în pat și încercarea de a rămâne treaz, mai degrabă decât prin așteptarea de a adormi.

Medicamente pentru somn

Unele medicamente pentru somn sunt disponibile pentru a trata insomnia, deși, de obicei, oamenii nu le iau decât pentru cel mult câteva săptămâni. Sunt disponibile mai multe medicamente cu utilizare pe termen lung, inclusiv Eszopiclona (Lunesta) și Ramelteon (Rozerem).

Ambele exemple sunt clasificate ca sedative-hipnotice și pot avea efecte secundare. Efectele secundare frecvente includ o stare de somnolență în timpul zilei și un risc crescut de cădere. Cel mai îngrijorător efect secundar este crearea dependenței, deoarece dependența de droguri poate fi foarte periculoasă pentru organism.

Afecțiuni legate de Insomnie

Insomnia poate apărea independent, dar, de cele mai multe ori, ea este rezultatul altor afecțiuni fizice sau psihice. Aproximativ 50% din cazurile de insomnie sunt legate de tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau anxietatea.

Prin urmare, este benefic să se analizeze tulburările psihice ale unei persoane, dacă acestea apar, și modul în care acestea pot contribui la obiceiurile sale de somn.

De exemplu, trezirea de dimineață devreme poate fi un semn de depresie, energie scăzută, incapacitate de concentrare, tristețe și o schimbare a apetitului și a greutății. Unele simptome ale bolilor mintale și insomnia merg mână în mână.

În plus, dificultățile de somn pot agrava în mod semnificativ simptomele problemelor de sănătate mintală și pot diminua eficacitatea tratamentelor de sănătate mintală.

În ceea ce privește sănătatea fizică, unele afecțiuni legate de insomnie sunt: durerea cronică, cancerul, tiroida hiperactivă și bolile de inimă. Atunci când organismul se confruntă cu dezechilibre la nivelul tiroidei, aceasta poate da peste cap metabolismul organismului, ceea ce duce la o calitate redusă a somnului.

Tiroida eliberează hormoni, iar o cantitate prea mare de produs poate duce la anxietate, ritm cardiac accelerat și insomnie. De asemenea, problemele tiroidiene pot face ca oamenii să fie mai predispuși la alte afecțiuni, cum ar fi sindromul picioarelor neliniștite, care îi poate face pe oameni să se simtă inconfortabil și poate duce la probleme legate de calitatea somnului.

Apnee de somn

Tulburările de somn sunt o categorie largă care cuprinde o serie de probleme de somn legate de calitatea, momentul și cantitatea de somn, după cum s-a discutat anterior. Acestea au adesea ca rezultat suferința în timpul zilei și afectarea funcționării.

Apneea de somn este o tulburare de somn care implică întreruperi ale respirației în timpul somnului. Există două tipuri de apnee în somn; apnee obstructivă a căilor respiratorii și apnee centrală în somn.

Apneea obstructivă a căilor respiratorii în timpul somnului se caracterizează de obicei prin obstrucția repetată a căilor respiratorii în timpul somnului, provocând simptome precum sforăitul, respirația gâfâitoare și chiar pauze respiratorii. Afectează aproximativ două până la cincisprezece la sută dintre adulții de vârstă mijlocie și mai mult de douăzeci la sută dintre adulții mai în vârstă.

În cazul apneei centrale de somn, creierul nu controlează corect respirația în timpul somnului. Prin urmare, respirația va începe și se va opri. O persoană poate utiliza un aparat de presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) în timpul somnului pentru a trata ambele tipuri de apnee în somn.

Narcolepsie

Narcolepsia este o tulburare neurologică rară a somnului, caracterizată prin perioade de somn incontrolabile. Ca urmare, persoanele cu narcolepsie pot cădea în somn de mai multe ori pe zi.

Pentru un diagnostic de narcolepsie, somnolența trebuie să apară zilnic, dar cel puțin de trei ori pe săptămână, timp de cel puțin trei luni. Cataplexia este un simptom comun al narcolepsiei, caracterizat prin pierderea bruscă a tonusului muscular.

Această tulburare este aproape întotdeauna rezultatul unei pierderi de celule numite neuroni orexină. Acești neuroni controlează stările de somn-veghe, energia și excitația. Un medic poate testa această deficiență prin efectuarea unei puncții lombare, prin care se introduce un ac în coloana vertebrală pentru a colecta lichid pentru testare.

Sindromul picioarelor neliniștite

Sindromul picioarelor neliniștite este o nevoie neplăcută de a mișca membrele inferioare. De obicei, se caracterizează prin picioare descrise ca furnicături, arsuri sau mâncărimi.

Începutul senzațiilor poate începe sau se poate agrava în timpul perioadelor de repaus sau inactivitate și poate fi parțial sau complet ameliorat de mișcare.

De obicei, aceste senzații sunt mai puternice seara sau noaptea și, în unele cazuri, pot apărea doar noaptea.

La fel ca în cazul multor alte tulburări de somn, diagnosticul constă în faptul că simptomele apar de cel puțin trei ori pe săptămână, timp de cel puțin trei luni, și cauzează probleme în funcționarea zilnică. Vârsta de debut este în adolescență sau la douăzeci de ani și afectează 2-7,2% din populație.

Ritmurile circadiene și insomnia

Ritmurile circadiene reprezintă ceasul intern al organismului. Factorii fizici, mentali și comportamentali urmează, de obicei, un ciclu de 24 de ore. Tulburările care implică ritmurile circadiene implică un model persistent sau recurent de perturbare a somnului.

Acestea se datorează unor modificări ale cronometrării circadiene necesare sau lipsei de aliniere între ceasul intern al organismului și mediul extern.

Insomnia este un simptom al unei tulburări de ritm circadian. Stabilirea unei rutine constante va reseta ritmul circadian în mod natural și va permite organismului să se adapteze la noul ritm pe care este antrenat să îl urmeze.

Insomnia la copii și tineri

Deși majoritatea oamenilor sunt diagnosticați cu insomnie mai târziu în viață, insomnia poate afecta și tinerii. Din cauza efectelor asupra tinerilor, părinții ar trebui să observe comportamentul de somn al copilului lor și să urmărească orice schimbări semnificative.

Semnele de insomnie la copii în timpul somnului și în timpul nopții pot include scuze pentru a evita să meargă la culcare, durează mult timp să adoarmă și se ridică des din pat pentru a cere lucruri. Copiii cu insomnie se pot trezi frecvent în timpul nopții și pot avea dificultăți în a se întoarce la somn.

Insomnia la adolescenți este frecventă deoarece, în această perioadă, melatonina începe să se elibereze mai târziu în timpul nopții. Melatonina este un compus pe care creierul îl produce ca răspuns la întuneric. Melatonina este esențială pentru reglarea ritmului circadian și a momentului biologic al somnului.

Există și alte cauze previzibile ale insomniei la tineri. De exemplu, asociațiile de somn pot juca un rol. De asemenea, un copil poate avea nevoie de condiții de mediu specifice sau de dependență de anumite obiecte.

Comportamentul la culcare este un alt factor critic care trebuie luat în considerare. De exemplu, timpul excesiv petrecut în fața ecranelor sau lipsa unor activități liniștite înainte de culcare ar putea afecta capacitatea copilului de a adormi.

Insomnia și îmbătrânirea

Mulți adulți în vârstă suferă de insomnie și de alte probleme de somn din cauza schimbărilor naturale ale ritmului lor circadian și ale ciclului somn-veghe. În special, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, se schimbă și arhitectura somnului.

Un ciclu tipic de somn are patru stadii, două stadii de somn ușor fără mișcări rapide ale ochilor, unul de somn greu sau cu unde lente și un ultim stadiu de mișcări rapide ale ochilor. Toate cele patru etape au loc înainte ca ciclul să se repete pe toată durata somnului.

Datele colectate din numeroase studii de somn efectuate pe adulți în vârstă au arătat că îmbătrânirea scade procentul de somn cu unde lente și de somn cu mișcări oculare rapide (REM). Ca urmare, adulții în vârstă sunt mai predispuși să se trezească în timpul nopții, ceea ce are un impact negativ asupra calității somnului.

Sarcina și insomnia

Femeile au mai multe insomnii, mai ales în timpul sarcinii, din cauza schimbărilor hormonale. Aproximativ 75% dintre femei raportează că se confruntă cu insomnia în cel de-al treilea trimestru de sarcină, ceea ce poate afecta sănătatea mentală și fizică a femeii.

Femeile însărcinate pot avea nevoie de ieșiri frecvente la toaletă pe parcursul nopții; ele pot avea dureri, dificultăți în a se simți confortabil cu o burtă în creștere, lovituri de la copilul activ și anxietate și îngrijorări înainte de naștere.

Pernele sunt recomandate între genunchii îndoiți sau sub zona burții pentru a crea o poziție de somn confortabilă pentru femeile însărcinate.

Insomnia poate apărea și în timpul sarcinii timpurii, în primul trimestru sau în primele trei luni. Hormonii, cum ar fi progesteronul, sunt în creștere, iar metabolismul organismului funcționează la un nivel ridicat.

Insomnia și medicina alternativă

Medicina și tratamentele alternative pot fi benefice pentru unii atunci când vine vorba de ameliorarea simptomelor insomniei sau ale altor tulburări de somn. Este întotdeauna util să vă consultați cu furnizorul de asistență medicală sau cu medicul atunci când luați în considerare începerea unui tratament pentru insomnie.

Acupunctură

Utilizată în principal în medicina tradițională chineză, acupunctura utilizează ace fine, stimuli electrici sau căldură introduse în piele în anumite zone sau regiuni.

Se crede că acupunctura ajută la promovarea sentimentelor de relaxare, permițând astfel oamenilor să adoarmă mai repede.

Acupunctura poate ajuta, de asemenea, la ameliorarea presiunii și la gestionarea durerii pentru a ajuta la promovarea somnului.

Melatonină

Melatonina poate fi considerată un medicament alternativ și un medicament fără prescripție medicală. Așa cum am menționat anterior, melatonina este un hormon important implicat în ritmurile circadiene.

Nu există o opinie generală cu privire la faptul dacă administrarea unei cantități prea mari de melatonină prezintă vreun pericol. În general, aceasta este considerată sigură pentru o utilizare pe termen scurt.

Hipnoza de somn

Hipnoza de somn este o tehnică de hipnoterapie care ghidează persoanele într-o stare de transă pentru a aborda schimbările legate de somn, cum ar fi igiena somnului și reducerea anxietății pentru a adormi mai repede.

Dar hipnoza în somn poate avea efecte adverse, inclusiv crearea de amintiri false și simptome fizice, cum ar fi durerile de cap.

Meditație pentru insomnie

Într-un studiu publicat în JAMA Internal Medicine, jumătate dintre participanți au avut probleme cu somnul și au urmat un program de conștientizare a atenției, în timp ce cealaltă jumătate a urmat un curs de educație privind somnul.

Programul i-a învățat meditație și exerciții concepute pentru a se concentra asupra experiențelor, gândurilor și emoțiilor de moment. Prin comparație, grupul care a beneficiat de mindfulness a experimentat mai puțină insomnie, oboseală și depresie la sfârșitul a doar șase sesiuni.

Răspunsul de relaxare al atenției este o schimbare fiziologică profundă care reduce afecțiunile legate de stres. Meditația mindfulnesspoate readuce mintea în prezent prin concentrarea asupra respirației.

Dr. Herbert Benson, director al Institutului Benson-Henry pentru medicina corpului și a minții de la Universitatea Harvard, susține această tehnică și recomandă practicarea atenției timp de cel puțin douăzeci de minute pe zi. Practicarea atenției poate promova un răspuns de relaxare care poate ajuta la somn.

Referințe

Cum să faci față insomniei și muncii - Somnus Therapy

Insomnie: Ce este, cauze, simptome și tratament

Ce este insomnia? | NHLBI, NIH

Rolul EEG pentru tulburările de somn la adulți

Insomnie - Diagnostic și tratament - Mayo Clinic

Insomnie - Cauze și factori de risc | NHLBI, NIH

Tulburări de somn | NAMI: Alianța Națională pentru Boli Mentale

Tulburări ale ritmului circadian al somnului - PMC

Insomnie la copii și adolescenți

Psychiatry.org - Ce sunt tulburările de somn?

Meditația Mindfulness ajută la combaterea insomniei, îmbunătățește somnul - Harvard Health.

Tratamente alternative pentru insomnie și tulburări de somn

Disclaimer

Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este responsabilă pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.