4

Ce este sistemul nervos parasimpatic

Ultima actualizare: decembrie 23, 2022

Featured Image

Table of Contents

Sistemul nervos parasimpatic este responsabil pentru funcțiile de "odihnă și digestie" ale organismului. Acesta devine mai activ în perioadele de relaxare și siguranță.

Ce este sistemul nervos parasimpatic?

ce este sistemul nervos parasimpatic

Acesta face parte din sistemul nervos periferic, care cuprinde toți nervii din afara creierului și a măduvei spinării. Mai exact, sistemul parasimpatic este o diviziune a sistemului nervos autonom.

Sistemul nervos autonom controlează funcțiile involuntare ale organismului, cum ar fi tensiunea arterială, ritmul cardiac și digestia. Sistemul nervos parasimpatic funcționează în echilibru cu sistemul nervos simpatic, care controlează răspunsul autonom de luptă sau de fugă. Împreună, acestea mențin homeostazia, un mediu intern stabil în organism.

Funcția nervoasă parasimpatică este vitală pentru a preveni hipertensiunea arterială, pentru a regla ritmul cardiac și pentru a ne susține capacitatea de a face față stresului. Vă puteți promova sistemul nervos parasimpatic prin yoga, exerciții fizice și relaxare.

 

Funcțiile și țintele sistemului nervos parasimpatic

funcțiile sistemului nervos parasimpatic

Sistemul nervos parasimpatic acționează în diferite moduri pentru a susține procesele fiziologice involuntare. Acțiunile sale sunt asociate cu odihna, digestia și reproducerea. Exemple de funcții parasimpatice în tot corpul includ:

  • Ochi: constricția pupilei pentru a îmbunătăți vederea de aproape, creșterea producției de lacrimi.
  • Gură/Gât: salivație crescută.
  • Plămâni: constricția căilor respiratorii.
  • Inima: ritm cardiac mai scăzut, variație crescută a ritmului cardiac în funcție de respirație.
  • Intestinală: creșterea motilității gastrice (digestie crescută).
  • Ficat: creșterea stocării glucozei.
  • Căile urinare: constricția vezicii urinare și relaxarea sfincterelor uretrale pentru a elimina urina.

Sistemul nervos parasimpatic are, de asemenea, funcții imunitare. Rolul său principal în sistemul imunitar este controlul negativ prin feedback al factorilor inflamatori. Acest lucru previne inflamația cronică, care poate duce la multe tulburări.

Un alt efect crucial al stimulării parasimpatice este reducerea tensiunii arteriale, chiar dacă vasele de sânge nu au inervație parasimpatică. Acesta este un exemplu excelent al modului în care diviziunile parasimpatică și simpatică funcționează în echilibru. Tensiunea arterială crește atunci când sistemul nervos simpatic le spune vaselor de sânge să se strângă. Activarea parasimpaticului atenuează semnalizarea simpatică, astfel încât vasele nu se mai contractă, iar tensiunea arterială scade.

Majoritatea efectelor parasimpatice au funcții reciproce generate de sistemul nervos simpatic. De exemplu, stimularea parasimpatică crește digestia, în timp ce stimularea simpatică scade digestia.

 

Anatomia sistemului nervos parasimpatic

anatomia sistemului nervos parasimpatic

Sistemul nervos parasimpatic conține fibre nervoase senzoriale (aferente) și motorii (eferente). Nervii senzoriali transportă informațiile de la corp către creier și măduva spinării, iar nervii motori transportă semnalul de răspuns înapoi în corp. Sistemele nervos simpatic și parasimpatic au în comun nervii senzoriali, dar fiecare diviziune are nervi motori distincți.

 

Nervi senzoriali autonomi

Receptorii senzoriali monitorizează dacă producția autonomă corespunde nevoilor fiziologice ale organismului și trimit aceste informații către sistemul nervos central prin intermediul nervilor aferenți. Dacă este necesar, creierul ajustează echilibrul dintre stimularea simpatică și parasimpatică a organului respectiv.

De exemplu, receptorii din inimă detectează cât de repede bate inima. Dacă aceasta este mai rapidă decât are nevoie organismul în acel moment, creierul crește stimularea parasimpatică a inimii pentru a reduce ritmul.

 

Nervi motori parasimpatici

Nervii motori autonomi urmează un aranjament special. Nervii preganglionari transportă impulsurile din sistemul nervos central în organism. Aceștia transmit impulsurile către ganglioni, grupuri de corpuri de celule nervoase. Axonii care se extind din ganglioni formează nervii postganglionari și transmit semnalul către țesuturile țintă.

Fibrele preganglionare parasimpatice își au originea în trei nervi spinali sacri și patru nervi cranieni. Nervii spinali care dau naștere neuronilor preganglionari parasimpatici sunt nervii splanchnici pelvieni. Aceștia pornesc din măduva spinării sacrale și se extind în cavitatea pelviană.

Nervii cranieni ies direct din trunchiul cerebral și trimit semnale eferente către cap și față. Nervii cranieni care dau naștere la neuronii parasimpatici preganglionari sunt nervul oculomotor, nervul facial, nervul glosofaringian și nervul vag. Nervul vag este primordial, deoarece reprezintă 75% din fibrele parasimpatice și este unul dintre cei mai răspândiți nervi din organism.

Ganglionii sunt grupuri de corpuri neuronale care modulează și transmit impulsul nervos. Ganglionii parasimpatici sunt localizați aproape de țesuturile țintă, astfel încât fibrele nervoase postganglionare sunt mai scurte decât cele preganglionare. Fibrele parasimpatice postganglionare sunt acoperite cu teci groase de mielină, ceea ce înseamnă că impulsurile nervoase sunt bine izolate și pot călători rapid.

 

Neurotransmițătorii transmit impulsurile nervoase

Impulsurile nervoase pot fi transmise de la un neuron la altul prin intermediul unor semnale electrice sau chimice. Fibrele parasimpatice eferențiale eliberează molecule de semnalizare chimică, sau neurotransmițători, de la terminalele axonale pre și postganglionare.

Neuronii parasimpatici folosesc acetilcolina atât ca neurotransmițător preganglionar, cât și postganglionar. Acetilcolina este utilizată în tot corpul, inclusiv în neuronii preganglionari simpatici și în sistemul nervos somatic.

 

Ce probleme pot apărea în sistemul nervos parasimpatic?

probleme și tulburări ale sistemului nervos parasimpatic

Există multe cauze potențiale ale tulburărilor parasimpatice. Unele afecțiuni sunt moștenite, în timp ce altele sunt rezultatul unor leziuni ale măduvei spinării sau ale nervilor periferici. Orice anomalie a sistemului simpatic, cum ar fi hiperactivitatea, va cauza probabil probleme în sistemul parasimpatic. Factorii legați de stilul de viață, cum ar fi stresul cronic, abuzul de alcool și lipsa de exerciții fizice pot, de asemenea, să perturbe sistemul nervos parasimpatic.

Disfuncția parasimpatică cauzează probleme de menținere a homeostaziei în organism. Acest lucru înseamnă că organismul nu se poate adapta pentru a satisface cerințele fiziologice în schimbare, ceea ce duce la numeroase tulburări. Un sistem nervos parasimpatic subactiv poate duce la probleme cardiovasculare și la diabet. Deteriorarea nervului vag este asociată cu multe afecțiuni psihiatrice și inflamatorii, inclusiv depresia și boala inflamatorie intestinală.

Funcția nervoasă parasimpatică va scădea în mod natural odată cu vârsta, dar o puteți proteja în mai multe moduri. Printre exemple se numără yoga, meditația, exercițiile fizice de intensitate moderată, o dietă sănătoasă și probioticele. Aceste strategii ajută la creșterea activității parasimpatice și la îndepărtarea sistemului nervos autonom de la modul "fugi sau fugi".

 

Întrebări frecvente

întrebări frecvente despre sistemul nervos parasimpatic

Ce este sistemul nervos parasimpatic?

Sistemul nervos parasimpatic este sistemul de "odihnă și digestie". Acesta face parte din sistemul nervos autonom, care controlează procesele fiziologice involuntare ale organismului. Sistemul parasimpatic este cel mai activ în perioadele de siguranță și relaxare și are funcții care includ scăderea ritmului cardiac și creșterea digestiei.

 

Care sunt definițiile noțiunilor de preganglionar, postganglionar și ganglionar?

Fibrele preganglionare sunt responsabile pentru transportul impulsurilor nervoase autonome din creier și măduva spinării. Fibrele postganglionare sunt responsabile de transmiterea impulsului către țesuturile țintă. Ganglionii parasimpatici sunt grupuri de neuroni care transmit semnalul de la nervii preganglionari la cei postganglionari.

 

Ce poate afecta sistemul nervos parasimpatic?

Multe leziuni și boli pot afecta nervii parasimpatici. Disfuncția parasimpatică poate rezulta, de asemenea, din factorii legați de stilul de viață, inclusiv stresul cronic, lipsa de exerciții fizice și alcoolul.

 

Cum pot să-mi protejez sistemul nervos parasimpatic?

Exercițiile fizice de intensitate moderată, yoga și meditația sunt toate modalități excelente de a crește activitatea parasimpatică.

 

ANAHANA RESURSE DE SĂNĂTATE FIZICĂ

SĂNĂTATE FIZICĂ WIKIS

Răspunsul de luptă sau de fugă

Igiena somnului

Meditație ghidată pentru somn

 

BLOGURI DE SĂNĂTATE FIZICĂ

Ce este sistemul nervos

Ce este sistemul nervos central

Ce este Nervul Vagus

Ce este sistemul nervos periferic

Ce este sistemul nervos somatic

 

Referințe

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK553141/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539845/

https://iopscience.iop.org/article/10.1088/1361-6579/aa6782

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5859128/