10 min read
Abordare Evitarea Conflict
Conflictul de apropiere-evitare este o dilemă psihologică în care un individ este atras de un scop sau de un stimul și experimentează sentimente...
Epuizarea poate duce la numeroase simptome fizice și psihice care afectează viața de zi cu zi și capacitatea de a se simți împlinit. Există modalități prin care putem face mici schimbări pentru a contribui la scăderea stresului și la crearea unui echilibru mai sănătos între viața profesională și cea privată.
Burnout este un stres mental, fizic și emoțional excesiv și prelungit. Acesta poate provoca sentimentul de copleșire, demotivare, epuizare, epuizare constantă și incapacitatea de a ține pasul cu cerințele constante ale vieții. Poate declanșa chiar și alte probleme de sănătate mintală și probleme de sănătate fizică.
Epuizarea împiedică o persoană să se simtă productivă, fericită și împlinită și poate avea un impact asupra căminului, locului de muncă și vieții sociale. Epuizarea pe termen lung poate slăbi sistemul imunitar, făcându-l pe cel în cauză mai susceptibil de a contracta boli precum răceala sau gripa.
Punerea în aplicare a practicilor care ajută la combaterea epuizării este vitală pentru a preveni alte simptome de sănătate fizică și mentală și epuizarea cronică.
Psihologii au stabilit că există trei tipuri diferite de burnout. Identificarea formei de epuizare de care suferă o persoană poate ajuta la determinarea celui mai benefic curs de acțiune în tratarea acesteia.
Epuizarea prin suprasolicitare este atunci când oamenii continuă să muncească, depunând mai mult efort până aproape de punctul în care devin frenetici. Convingându-se pe ei înșiși că urmăresc succesul și că doar muncind din ce în ce mai mult și mai mult vor obține acest lucru. Acest lucru se întâmplă cu prețul sănătății și al vieții personale; un mecanism obișnuit de adaptare este plânsul.
Epuizarea sub provocare apare atunci când oamenii nu se simt apreciați sau utili. Aceștia se plictisesc, simt că le lipsesc oportunitățile și nu au nicio pasiune sau plăcere pentru ceea ce fac; adesea vor face față prin dezangajarea de la locul de muncă sau de la alte responsabilități, ceea ce poate duce la evitarea și mai mult a responsabilităților, la distanțarea de locul de muncă sau de familie și la creșterea cinismului.
Epuizarea prin neglijență provine din sentimentul de neputință și de incapacitate de a face față responsabilităților. Epuizarea prin neglijență este similară cu sindromul impostorului, care îi face pe oameni să se îndoiască de abilitățile, talentele și realizările lor și să se teamă că vor fi demascați pentru incapacitățile lor. Mecanismele de coping pot include pasivitatea și lipsa de motivație.
Deși epuizarea este considerată în primul rând stresul legat de muncă, alți factori, cum ar fi responsabilitățile personale, stilul de viață, personalitatea sau mentalitatea pot contribui la probabilitatea de a suferi de epuizare.
Oricine se dăruiește constant, fie că are grijă de membrii familiei și de copii, fie că se ocupă de locul de muncă, este deja expus riscului de a se confrunta cu epuizarea prin sindromul Human Giver.
În plus, grija pentru sănătatea fizică și emoțională în timpul liber poate avea un impact asupra modului în care o persoană face față stresului de la locul de muncă și din viața personală.
Organizația Mondială a Sănătății spune că burnout "....este caracterizat de trei dimensiuni: sentimente de epuizare a energiei sau de epuizare; distanțare mentală crescută față de locul de muncă sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă; și eficacitate profesională redusă". Diferite situații pot provoca stresul cronic la locul de muncă sau epuizarea profesională.
Printre exemple se numără munca într-un mediu haotic, neorganizat și sub presiune, lipsa de claritate a așteptărilor de la locul de muncă, posturi prea solicitante cu prea multe sarcini, sentimentul de a avea puțin sau deloc control asupra muncii, lipsa de recunoaștere sau de laudă pentru munca bine făcută sau munca repetitivă și plictisitoare.
Alegerile legate de stilul de viață pot afecta capacitatea de a face față stresului cotidian și stresorilor de la locul de muncă. Obiceiuri cum ar fi lucrul prea mult fără să își ia timp să se odihnească, să se relaxeze și să socializeze, faptul de a nu avea sau de a nu acorda prioritate relațiilor apropiate și de susținere, obiceiurile proaste de somn și de a nu acorda prioritate îngrijirii de sine pot contribui la epuizare.
În cartea intitulată Burnout, scrisă de Emily și Amelia Nagoski, acestea definesc ceva numit "Sindromul Human Giver", care afectează femeile din cauza micro-stresurilor pe care le resimt femeile care există în societate ca femei. Acesta se bazează pe presupunerea socială conform căreia femeile ar trebui să își ofere tot timpul, energia și resursele pentru a-i ajuta și îngriji pe ceilalți. Aceste inegalități există în ceea ce privește îngrijirea copiilor, îngrijirea membrilor familiei și gospodăria.
Așteptarea că este egoist ca o femeie să își folosească resursele și timpul pentru ea însăși creează o presiune asupra femeilor pentru a fi capabile să "facă totul", ceea ce face ca multe femei să sufere în tăcere din cauza epuizării.
Anumite trăsături de personalitate sau mentalități pot contribui la epuizare. Trăsături precum perfecționismul, care crede că nimic din ceea ce face nu este suficient de bun, pesimismul față de sine sau față de lume, nevoia de a se simți în control, incapacitatea de a delega și de a atribui sarcini altora și personalitatea de tip A, care este o personalitate de înaltă performanță.
Psihologul american Herbert Freudenberger definește burnout ca fiind "epuizarea cauzată de solicitări excesive de energie, forță sau resurse".
Simptomele epuizării pot include simptome fizice și simptome mentale. Stresul cronic și epuizarea pot dăuna sănătății fizice și mentale, afectând munca, sarcinile zilnice, starea de sănătate și bunăstarea generală.
Deși epuizarea poate fi un proces gradual, este esențial să înțelegem simptomele epuizării pentru a pune în aplicare măsuri de ameliorare a simptomelor, astfel încât acestea să nu se transforme în simptome sau boli mai cronice.
Sentimentul constant de epuizare fizică, emoțională și mentală este un indicator uriaș al epuizării. Unii oameni pot experimenta chiar un sentiment de teamă, se simt deprimați sau, indiferent cât de mult dorm, se simt în continuare epuizați. Acest lucru poate avea un impact asupra muncii și a capacității de a funcționa zilnic și se poate manifesta prin dureri fizice și probleme digestive și intestinale.
Să nutrești frustrări față de prieteni, serviciu, colegi sau familie. A fi cinic, a se distanța și a se izola social de prieteni și familie și a se simți amorțit în legătură cu activitățile zilnice sunt semne de epuizare.
Tulburările de anxietate sau depresia sunt semne majore de epuizare. Cu toate acestea, sentimente negative mai puțin vizibile pot indica, de asemenea, epuizare, cum ar fi sentimentul de eșec și îndoială de sine, sentimentul de neajutorare, de înfrângere sau de capcană, sentimentul de singurătate și detașare, lipsa de motivație și un sentiment scăzut de satisfacție și realizare.
Amânarea și capacitatea redusă de a îndeplini sarcinile zilnice la locul de muncă sau acasă din cauza lipsei de energie. Incapacitatea de a îndeplini sarcinile zilnice face și mai greu să fii creativ, să te concentrezi și să faci față responsabilităților. Aceasta devine o problemă ciclică care duce la mai mult stres și epuizare. Dacă o persoană se simte obosită prea des, acesta poate fi un semn de epuizare.
Epuizarea, epuizarea, pierderea poftei de mâncare, lipsa somnului și epuizarea pot avea efecte fizice, cum ar fi slăbirea sistemului imunitar. Un efect secundar al acestui lucru este predispoziția de a se îmbolnăvi mai des.
De asemenea, epuizarea supune organismul la stres, ceea ce crește nivelul de cortizol. Cortizolul declanșează răspunsul de luptă sau de fugă, care este bun atunci când există o amenințare reală, dar, atunci când este ridicat în mod constant, provoacă inflamații în organism. Inflamația cronică poate duce la boli mai grave și mai periculoase, la afecțiuni metabolice și boli.
Epuizarea poate provoca, de asemenea, insomnie, în cazul în care o persoană se poate simți epuizată, dar nu poate dormi. Lipsa somn ului dăunează sănătății și stării de spirit, iar incapacitatea de a dormi chiar și atunci când ești obosit poate fi frustrantă.
Diagnosticarea burnout-ului este doar uneori simplă, deoarece nu există un singur test pentru acesta. Cu toate acestea, există anumite simptome și semne care îi pot ajuta pe profesioniștii din domeniul sănătății să pună un diagnostic.
În mod obișnuit, profesioniștii din domeniul sănătății folosesc fie un chestionar de autoevaluare, fie un interviu clinic pentru a diagnostica burnout-ul. Chestionarul de autoevaluare se bazează pe un set de întrebări standardizate care evaluează prezența și severitatea simptomelor de burnout.
Un instrument recunoscut pe scară largă este Maslach Burnout Inventory (MBI), care constă în trei subscale pentru a evalua epuizarea emoțională, depersonalizarea și realizarea personală. Alte scale de evaluare includ Inventarul de burnout Oldenburg și Inventarul de burnout Copenhaga. Aceste măsuri evaluează severitatea simptomelor de burnout și oferă informații valoroase despre amploarea afecțiunii.
În afară de aceste instrumente standardizate, un profesionist în domeniul sănătății mintale se bazează și pe un examen medical amănunțit, inclusiv o evaluare fizică și psihologică, pentru a exclude alte diagnostice potențiale sau cauze fiziologice ale epuizării.
Deoarece burnout-ul este în mod obișnuit legat de mediul de lucru, medicii iau în considerare și istoricul ocupațional al pacientului, cerințele profesionale, mediul de lucru și factorii de stres legați de locul de muncă.
Prevenirea epuizării este esențială pentru a ajuta la tratarea și gestionarea simptomelor epuizării. Multe practici mici pot fi implementate, deși este nevoie de o implementare conștientă.
Dacă mediul, fie că este vorba de locul de muncă sau de acasă, cauzează epuizare, purtați o discuție cu cineva care vă poate oferi sprijin pentru a vă ajuta să vă dați seama cum să creați un mediu mai sănătos, cu mai multe limite pentru a proteja sănătatea mentală și fizică.
Chiar și faptul de a putea vorbi despre epuizare și factorii de stres cu o persoană sigură poate afecta profund sistemul nervos și poate ameliora stresul.
Implicarea cu colegii de muncă, participarea la un grup comunitar, ieșirile cu prietenii și prioritizarea petrecerii timpului în preajma persoanelor pozitive sunt alte modalități care ajută la vindecarea de epuizare.
Consultați un profesionist în domeniul sănătății mintale sau al sănătății pentru strategii de adaptare mai specializate. Dacă epuizarea se manifestă mai mult fizic printr-o boală, durere sau provocări de sănătate mintală, este important să apelați la profesioniști calificați.
Somnul are un efect profund asupra sănătății mentale și fizice. Lipsa somnului are impact asupra dispoziției, motivației și memoriei. Este esențial să acordați prioritate obținerii unui somn suficient.
Activitățile de relaxare au beneficii pentru starea de bine. Yoga, meditația, tai chi, creativitatea și petrecerea timpului în natură au toate beneficiile pozitive de a elibera stresul și de a permite corpului să elibereze tensiunea.
De asemenea, este important să faceți activități care vă aduc bucurie. Acest lucru permite organismului să existe într-o stare de relaxare și să se simtă mai motivat atunci când se întoarce la responsabilitățile zilnice.
Meditația, conștientizarea și respirația profundă pot ajuta la identificarea anumitor sentimente și la depășirea sentimentului de copleșire și epuizare. Respirația este un instrument puternic care îi poate ajuta pe oameni să facă față simptomelor de epuizare.
Un minim de 30 de minute pe zi sau exerciții fizice moderate sau intense au beneficii pozitive asupra sănătății mentale și fizice, care combat simptomele de epuizare și ajută la somn, concentrare și motivație.
Modificările în alimentație pot avea un impact asupra nivelului de energie și a stării de spirit. Reducerea la minimum a consumului de zahăr rafinat, consumul mai multor alimente cu acizi grași omega-3, cum ar fi peștele gras, nucile și semințele, și limitarea consumului de alcool vor avea un impact pozitiv asupra sănătății mentale și fizice. Unele persoane pot beneficia de implementarea suplimentelor și a adaptogenelor pentru a se concentra pe ameliorarea stresului, cum ar fi glicinatul de magneziu, ashwagandha și coama leului.
Burnout este o problemă complexă, care poate dura ceva timp până la apariția și observarea ei, dar care are consecințe grave și de lungă durată. Deși eliminarea expunerii la stres este imposibilă, este important să cunoaștem diferitele tipuri de epuizare și simptomele acesteia pentru a reduce impactul acesteia asupra satisfacției în viață.
Anxietate de înaltă funcționalitate
Terapia cognitiv-comportamentală
Stigma privind sănătatea mintală
Cum să nu mai amâniți amânarea
Cum să nu mai gândești prea mult
Abilități de reglare emoțională
Prevenirea și tratamentul burnout-ului - HelpGuide.org
3 tipuri de epuizare, conform psihologilor (și semne că te îndrepți spre probleme) | Inc.com
Nu sunt suficient de bună - Cum contribuie orbirea patriarhală la epuizarea femeilor
Burn-out un "fenomen profesional": Clasificarea Internațională a Bolilor
Cele 7 efecte înspăimântătoare ale epuizării asupra sănătății și ce poți face în privința lor
Epuizarea profesională - Wikipedia
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.
10 min read
Conflictul de apropiere-evitare este o dilemă psihologică în care un individ este atras de un scop sau de un stimul și experimentează sentimente...
8 min read
Maturitatea emoțională este vitală pentru creșterea personală, reziliența și empatia. Aceasta implică înțelegerea și reglarea emoțiilor, încurajarea...
13 min read
Starea de bine este un concept multidimensional care cuprinde o multitudine de factori interconectați. Este recunoscut pe scară largă ca fiind o...
11 min read
Psihologia pozitivă este un domeniu al psihologiei care studiază și se concentrează asupra personalității și a trăsăturilor și comportamentelor...
13 min read
Descoperirea sinelui interior și înțelegerea aspectelor de umbră ale acestuia este o practică puternică care poate duce la creștere personală. Aflați...
12 min read
Cuvântul reziliență provine din verbul latin resilire, care înseamnă a se retrage sau a sări înapoi. Potrivit Asociației Americane de Psihologie...