5

Respirația Tummo

Ultima actualizare: februarie 6, 2024

Featured Image

Table of Contents

Pătrundeți pe tărâmul respirației Tummo, o tehnică enigmatică impregnată de tradiția tibetană străveche. Cunoscută sub numele de meditația "focului interior", această practică împletește un amestec distinct de metode de respirație și vizualizare.

Nu este doar un ritual; este o poartă de acces la beneficii uimitoare pentru sănătate, o mărturie a înțelepciunii profunde a veacurilor trecute

Știința din spatele respirației Tummo

Respirația Tummo, o practică care își are originea în rândul călugărilor budiști tibetani, se concentrează pe căldura interioară, valorificând capacitatea înnăscută a corpului de a genera căldură.

Această tehnică intrigantă își are rădăcinile în meditația tantrică antică și se învârte în jurul creșterii temperaturii centrale a corpului uman prin exerciții de respirație specifice.

Deși poate suna ca un concept mistic, efectele și beneficiile respirației Tummo sunt ferm ancorate în înțelegerea științifică.

Originile practicii

Meditația Tummo, o tradiție budistă tibetană, este cunoscută pentru accentul pus pe focul interior. Această practică străveche a apărut ca parte integrantă a tehnicii de meditație tibetană folosită de călugări pentru a ajunge la stări de meditație profundă.

Acești călugări au dezvoltat tehnica ca mijloc de a supraviețui temperaturilor extrem de scăzute din munții Himalaya.

Cu timpul, s-a transformat într-o practică spirituală despre care se crede că duce la iluminare.

Ce este focul interior?

În centrul respirației Tummo a apărut conceptul de foc interior. În tradiția tibetană, acest foc interior este asociat cu o conștiință și o vitalitate sporită.

Se crede că, prin trezirea și controlul acestui foc interior din interiorul lor, practicanții pot accesa o sursă de energie nelimitată și claritate mentală.

În timpul meditației Tummo, căldura interioară a corpului se generează prin vizualizarea flăcărilor în anumite puncte specifice de pe și din interiorul corpului.

Această vizualizare creează o senzație de căldură care iradiază de la nivelul coloanei vertebrale. Focul interior susține o temperatură centrală ridicată, ceea ce duce la o temperatură corporală prelungită.

Cum crește respirația Tummo temperatura corpului?

Cheia abilității respirației Tummo de a crește temperatura centrală a corpului constă în controlul respirației și în vizualizare.

Călugării tibetani care practică Tummo își pot crește temperatura periferică a corpului, cum ar fi cea a degetelor de la mâini și de la picioare, cu peste 11,7°C. Creșteri modeste, de aproximativ 1,9°C, au loc în regiunile buricului și lombare.

Interacțiunea dinamică dintre respirație și minte declanșează răspunsuri fiziologice care duc la creșterea căldurii corpului.

Cauzele exacte ale creșterii temperaturii normale a corpului nu sunt pe deplin înțelese, dar constatările indică doi factori care afectează creșterea temperaturii.

  • Respirațiile forțate: Practicarea unor respirații energice în timpul meditației Tummo crește căldura care radiază din coloana vertebrală, contribuind la creșterea temperaturii corpului.
  • Concentrarea interioară și vizualizarea: Ținerea respirației și direcționarea atenției spre interior, combinate cu practicile de vizualizare și imaginile mentale, generează căldură internă în corp, ceea ce duce la creșterea temperaturii corpului.

Beneficiile tehnicii de respirație Tummo

beneficii ale respirației tummo

Angajarea în exercițiile de respirație Tummo poate aduce multe beneficii care contribuie la sănătatea și bunăstarea generală. Unele dintre efectele notabile ale acestei practici includ:

  • Îmbunătățirea circulației: Respirația Tummo îmbunătățește circulația sângelui, ajutând la distribuirea eficientă a oxigenului și a nutrienților în tot corpul.
  • Reducerea stresului: Practica activează sistemul nervos parasimpatic, favorizând relaxarea și reducând stresul.
  • Îmbunătățirea funcției imunitare: Temperatura ridicată a corpului poate stimula sistemul imunitar, potențând mecanismele sale de apărare.
  • Conexiunea minte-corp: Respirația tummo favorizează o conexiune profundă între minte și corp, îmbunătățind atenția și conștiința de sine.

Cum efectuați respirația Tummo?

Practicarea respirației Tummo necesită dedicare și consecvență, dar procesul este simplu. Iată un ghid pas cu pas pentru a vă ajuta să începeți:

  • Găsiți un spațiu liniștit: Alegeți un mediu calm și liniștit pentru practica dvs., fără distrageri.
  • Așezați-vă confortabil: Așezați-vă într-o poziție confortabilă cu picioarele încrucișate, cu coloana vertebrală dreaptă și umerii relaxați.
  • Respirație profundă: Inspiră adânc pe nas, extinzând abdomenul pe măsură ce îți umpli plămânii.
  • Vizualizare: În timp ce expirați încet, vizualizați o lumină radiantă, caldă sau flăcări care se răspândesc în tot corpul.
  • Concentrează-te și repetă: Mențineți concentrarea asupra vizualizării în timp ce continuați ciclul de respirație timp de câteva minute.
  • Progresie graduală: Cu timpul, creșteți treptat durata practicii și intensitatea vizualizării.

Sfaturi și contraindicații

Deși metoda de respirație Tummo oferă numeroase beneficii, este important să abordați practica Tummo cu prudență și respect pentru limitele corpului dumneavoastră. Iată câteva sfaturi și considerații:

Stomacul gol

Practicați respirația Tummo pe stomacul gol pentru a evita disconfortul, deoarece implică utilizarea activă a mușchilor abdominali și pelvieni.

Evitați forța

Nu vă forțați sau forțați respirația; lăsați-o să curgă natural și confortabil. Respirați profund și angrenați în același timp mușchii podelei pelvine.

Tensiunea arterială

Consultați un profesionist din domeniul sănătății înainte de a încerca respirația Tummo dacă aveți tensiune arterială ridicată sau probleme cardiovasculare.

Ascultați-vă corpul

Dacă aveți amețeli, amețeli sau disconfort, întrerupeți practica și cereți îndrumare.

Răspunsul de luptă sau de fugă

Meditația Tummo activează sistemul nervos autonom și simpatic, declanșând eliberarea de adrenalină și noradrenalină în sistemul nervos simpatic. Acest răspuns pregătește corpul pentru acțiune în situații percepute ca fiind periculoase.

Precauții pentru condiții de sănătate specifice

Persoanele cu hipertensiune arterială, boli cardiace, boli respiratorii sau tensiune arterială anormal de ridicată nu ar trebui să practice meditația Tummo fără aprobare medicală.

Este important să subliniem că meditația Tummo trebuie abordată cu precauție și întreprinsă cu responsabilitate, în special pentru cei cu afecțiuni specifice de sănătate.

Consultarea cu un profesionist din domeniul sănătății sau cu un profesor de respirație cu experiență este crucială pentru a se asigura că practica este sigură și potrivită pentru circumstanțele individuale.

Cât durează respirația Tummo?

Durata unei sesiuni de respirație Tummo poate varia în funcție de preferințele, experiența și obiectivele individuale.

În general, sesiunile de respirație Tummo pot varia de la câteva minute până la aproximativ 20-30 de minute pe sesiune. Cu toate acestea, este important să rețineți că calitatea și consecvența sunt adesea mai importante decât durata sesiunii.

Pentru începători, a începe cu sesiuni mai scurte, de aproximativ 5-10 minute, poate fi o modalitate bună de a vă introduce treptat corpul în practică și de a evita orice potențial disconfort.

Pe măsură ce vă obișnuiți cu tehnica și vă dezvoltați un control mai bun asupra respirației și vizualizării, puteți extinde treptat durata ședințelor.

Respirația Tummo vs. metoda Wim Hof, Kapalbhati și Bhastrika

Precizări cu ajutorul respirației tumorale

Respirația Tummo, Metoda Wim Hof, Kapalbhati și Bhastrika sunt tehnici de respirație distincte, cu caracteristici și scopuri unice.

Deși au unele asemănări, ele au, de asemenea, diferențe esențiale în ceea ce privește originile, practicile, efectele și rezultatele scontate. Iată o prezentare generală a fiecărei tehnici și a diferențelor cheie dintre ele:

Diferențe în ceea ce privește originile

Wim Hof a dezvoltat Metoda Wim Hof pe baza experiențelor sale personale și a experimentelor sale cu expunerea la frig extrem și cu respirația.

Kapalbhati și Bhastrika sunt ambele tehnici de pranayama din tradiția yoghină, originare din India antică.

Concentrare și intenție

Tummo se concentrează în primul rând pe generarea căldurii interioare, pe realizarea unei meditații profunde și pe progresul spiritual.

Metoda Wim Hof urmărește să îmbunătățească bunăstarea fizică și mentală, să sporească rezistența și să promoveze conștiința de sine.

Kapalbhati și Bhastrika se concentrează pe curățarea sistemului respirator, pe creșterea energiei și pe pregătirea corpului pentru meditație.

Modele de respirație

Tummo implică modele specifice de respirație, diverse tehnici de vizualizare și tehnici de flux energetic.

Metoda Wim Hof combină respirațiile profunde, reținerea respirației și meditația.

Kapalbhati implică expirații energice și inhalări pasive.

Bhastrika încorporează inspirații și expirații rapide și energice.

Ar trebui să încercați respirația Tummo?

Cu amestecul său de înțelepciune străveche și înțelegere științifică modernă, respirația Tummo oferă o cale unică de îmbunătățire a sănătății și bunăstării dumneavoastră.

Dacă sunteți în căutarea unei practici care combină respirația, vizualizarea și meditația de conștientizare, respirația Tummo ar putea merita să fie explorată.

Ca în cazul oricărei tehnici noi, este înțelept să o abordați cu o minte deschisă, cu dorința de a învăța și cu respect pentru semnalele corpului dumneavoastră.

Întrebări frecvente

În ce fel se aseamănă respirația Tummo cu respirația Buteyko?

În timp ce ambele tehnici de respirație Tummo și Buteyko implică controlul respirației, ele diferă în ceea ce privește obiectivele lor.

Tummo are ca scop creșterea temperaturii corporale de bază și sporirea vitalității, în timp ce tehnica de respirație Buteyko se concentrează pe reducerea respirației excesive și pe creșterea aportului de oxigen către țesuturi.

Cum poate fi folosită respirația pentru a calma corpul și mintea?

Respirația conștientă și profundă activează împreună sistemul nervos parasimpatic și cel autonom, promovând relaxarea și reducând stresul. Acest lucru are un efect calmant atât asupra corpului, cât și asupra minții.

Cât de des ar trebui să practicați meditația Tummo?

Frecvența cu care practici respirația Tummo depinde de obiectivele tale individuale și de nivelul tău de confort. A începe g respirația tummo cu câteva minute pe zi și a crește treptat durata poate fi o abordare prudentă.

Referințe

Influența tradițiilor budiste de meditație asupra sistemului autonom și a atenției

Componentele neurocognitive și somatice ale creșterii temperaturii în timpul meditației g-Tummo: legendă și realitate

Episodul #8 Comparând Buteyko și Wim Hof - Wilfried Ehrmann ' Science on the Rocks

Meditația Tummo | Focul tău interior și metoda Wim Hof.

Efectul respirației diafragmatice asupra atenției, afectării negative și stresului la adulții sănătoși - PMC

Respirația tummo: Beneficiile tummo și cum să o faci

Disclaimer

Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este responsabilă pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.