Potrivit American Migraine Foundation, migrena este a șaptea cea mai invalidantă afecțiune dintre toate bolile. Se estimează că 10% dintre persoanele din întreaga lume suferă de migrene.
Ce este o migrenă?
Migrena este una dintre numeroasele afecțiuni ale cefaleei care pot provoca dureri puternice sau o senzație de pulsație pe una sau pe ambele părți ale capului. Societatea Internațională de Cefalee definește o migrenă prin numărul de crize și frecvența durerii (cel puțin cinci crize de migrenă cu o durată cuprinsă între 4 și 72 de ore atunci când nu sunt tratate).
Simptomele comune asociate cu migrenele includ vărsături, greață și sensibilitate crescută la lumină și sunet. Alte simptome includ dificultăți de vorbire, aure, pofte alimentare sau lipsa poftei de mâncare. Persoanele care se confruntă cu migrene cu aure pot avea aure care se prezintă ca lumini intermitente înainte sau după migrenă. O migrenă cu aură este cunoscută și sub denumirea de migrenă clasică, în cazul în care există semne de avertizare înainte de apariția migrenei.
Cea mai frecventă migrenă este migrena fără aură. Unele persoane se confruntă, de asemenea, cu dureri de migrenă la nivelul gâtului, unde pot fi confundate cu un spasm muscular sau artritic, sau la nivelul feței, unde pot fi confundate cu o durere de cap sinusală. Durerile de cap de tip migrenă pot fi, de asemenea, combinate cu simptome asemănătoare sinuzitei, inclusiv presiune facială, ochi înlăcrimați și congestie nazală. La unii pacienți, migrena poate fi severă și de lungă durată, afectând activitățile zilnice.
Factori de risc pentru migrenă
Factorii de risc comuni ai migrenei includ vârsta, sexul și istoricul medical. Deși o migrenă poate apărea în orice moment al vieții, aceasta afectează cel mai adesea persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani. Durerile de cap pot atinge un vârf la vârsta de 30 de ani, iar severitatea lor se diminuează pe măsură ce îmbătrânesc. Sexul joacă, de asemenea, un rol, femeile având de trei ori mai multe șanse de a suferi de migrene decât bărbații. Genele contribuie la prevalența migrenei; un individ este mult mai predispus să sufere de migrene dacă unul sau ambii părinți au migrene.
Cauzele migrenei
Deși cauzele exacte ale migrenei sunt necunoscute, factorii de mediu, stilul de viață și factorii genetici pot juca un rol. Se crede că o migrenă se datorează unei activități cerebrale anormale care afectează temporar substanțele chimice, semnalele nervoase și vasele de sânge din creier. Cercetările sugerează că celulele nervoase hiperactive trimit semnale către nervul trigemen, ceea ce face ca organismul să elibereze peptide legate de gena calcitoninei (C.G.R.P.) și serotonină. C.G.R.P. provoacă umflarea vaselor de sânge ale creierului, ceea ce duce la inflamarea și durerea de migrenă. Durerea de cap de pe o parte a capului se poate muta în cealaltă parte a capului și poate afecta întregul cap.
Migrena episodică și cronică
O migrenă episodică înseamnă o migrenă mai puțin de cincisprezece zile pe lună. O migrenă care apare timp de trei sau mai multe luni consecutive sau mai mult de cincisprezece zile pe lună este cronică. Migrenele episodice pot evolua în migrene cronice din cauza factorilor declanșatori, cum ar fi consumul excesiv de cofeină sau utilizarea excesivă de medicamente, inclusiv N.S.A.I.D.S., opioide și barbiturice. Durerea se agravează atunci când persoanele sunt sensibile la lumină și la sunet. Simptomele migrenei cronice includ vederea dublă, vorbire încețoșată, pierderea echilibrului și vertij.
Tipuri de migrenă
Modul în care se manifestă o migrenă depinde de tipul de migrenă pe care îl experimentează. De exemplu, migrenele vestibulare sunt frecvente la persoanele cu antecedente medicale de rău de mișcare. Simptomele comune ale unei migrene vestibulare includ greață și vărsături cu sau fără dureri de cap.
Un tip comun de migrenă care afectează copiii este migrena abdominală, care provoacă greață și vărsături. Migrena abdominală se caracterizează prin dureri de stomac și pierderea poftei de mâncare la copii. Cu timpul, poate evolua spre o migrenă clasică. Migrena retiniană este un alt tip de migrenă care apare din cauza constricției vaselor de sânge din ochi care determină scăderea fluxului sanguin către ochi. O migrenă oculară sau retiniană implică crize repetate de orbire temporară sau parțială sau de diminuare a vederii la un ochi.
Fazele migrenei
Faza Prodromului
Atacurile de migrenă implică mai mult decât perioada de timp în care cineva are o durere de cap. Pentru cele mai multe persoane, atacurile apar în trei faze. Aproximativ 60% dintre indivizi experimentează simptomele fazei de prodromi la începutul unui atac de migrenă. Aceste semne subtile includ modificări ale dispoziției, lipsa poftei de mâncare, pofte alimentare, constipație, diaree, urinare crescută și bâlbâieli frecvente. Cu toate acestea, unele persoane nu recunosc aceste semne ca fiind indicatori ai unui atac de migrenă.
Faza Aura
O treime dintre persoanele afectate de migrenă pot prezenta o aură înainte sau în timpul unui atac de migrenă. Aura se referă la tulburări vizuale reversibile și temporare și la simptome neurologice care provin din sistemul nervos central. Simptomele încep, de obicei, treptat, într-o perioadă de 5 până la 20 de minute, și durează mai puțin de o oră. O migrenă cu aură se poate prezenta sub forma unor flash-uri de lumină, puncte negre, linii ondulate, halucinații sau vedere în tunel. Unele persoane pot experimenta o pierdere completă a vederii, amorțeală sau o senzație de furnicături pe o parte a corpului.
Migrenele fără aură sunt cel mai frecvent tip de migrenă, care apare fără niciun semn de avertizare. Un alt tip este aura de migrenă fără dureri de cap, cunoscută și sub numele de migrenă silențioasă, în care aura și simptomele de migrenă apar fără dureri de cap de migrenă. Migrena silențioasă, cunoscută și sub numele de migrenă acefalică, poate produce simptome debilitante, cu tulburări de vedere, pierderea vederii, modificări ale percepției culorilor și sensibilitate la lumină, sunet și miros.
În faza de atac, migrena începe ca o durere surdă și se transformă într-o durere pulsatilă sau pulsatorie, care apare pe o parte a capului. Aproximativ 80% dintre persoane experimentează greață și vărsături împreună cu migrenele. De asemenea, indivizii pot fi palizi, umeziți sau amețiți. Majoritatea migrenelor durează aproximativ patru ore, dar migrenele severe pot dura mai mult de trei zile.
Faza de migrenă de cefalee
În timpul fazei de cefalee, durerea se poate muta de pe o parte a capului pe cealaltă, putând afecta și partea din față a capului unei persoane. De asemenea, se poate simți ca și cum ar afecta întregul cap al unei persoane. Simptomele care sunt tipice în această fază includ sensibilitate la lumină și la zgomote, greață și vărsături.
Faza postdromică
În cele din urmă, după ce indivizii se confruntă cu migrene, stadiul de postdrom poate dura până la o zi, cu simptome precum oboseală, dureri de corp, dureri musculare/slăbiciune, amețeli, probleme de concentrare și sensibilitate la lumină și sunet.
Diferențe între migrena copilului și cea a adultului
Potrivit American Migraine Foundation, există unele diferențe esențiale în ceea ce privește modul în care copiii suferă de atacuri de migrenă. Unele diferențe includ atacuri de migrenă mai puțin frecvente și experimentarea unei dureri mai bilaterale în comparație cu atacurile de migrenă unilaterale, cu durată mai scurtă. Durerea bilaterală apare de-a lungul frunții, spre deosebire de cea unilaterală pe o parte a capului.
Declanșatori comuni ai migrenei
Elementele endogene sau exogene care cresc probabilitatea unui atac de migrenă într-un timp scurt sunt cunoscute sub numele de factori declanșatori ai migrenei. Printre factorii declanșatori se numără stresul și alimentele și băuturile, cum ar fi aditivii alimentari, brânza maturată, alcoolul și glutamatul monosodic. Modificările hormonale sunt, de asemenea, factori declanșatori comuni ai migrenei pentru femei. Multe femei observă că atacurile de migrenă apar din cauza fluctuațiilor nivelului de estrogen în timpul sarcinii sau a ciclurilor lor de menopauză sau menstruale. O migrenă care apare la trei zile după ciclul menstrual sau cu două zile înainte de începerea menstruației se numește migrenă menstruală.
Simptomele pot include migrene fără aură, durere pulsatilă pe o parte a capului, greață, vărsături și sensibilitate crescută la lumină. O migrenă menstruală rezultă dintr-o scădere a nivelului de estrogen și poate fi declanșată de stres, cofeină sau săritul peste mese. Medicamentele hormonale și anticoncepționale, cum ar fi anticoncepționalele, pot agrava, de asemenea, migrenele.
Printre alți factori declanșatori ai migrenei se numără săritul peste mese, consumul de cofeină, deshidratarea și schimbările bruște ale vremii sau ale stimulilor senzoriali. Unele schimbări meteorologice asociate cu migrenele includ umiditatea ridicată, căldura excesivă, furtunile, schimbările de presiune barometrică și furtunile.
În timp ce schimbările meteorologice nu pot fi controlate, persoanele trebuie să facă ceea ce este favorabil pentru migrena lor. În plus, mirosurile puternice, cum ar fi fumul, parfumul și diluanții de vopsea, declanșează migrene la unele persoane. Identificarea și înțelegerea factorilor declanșatori ai unei persoane este crucială pentru a preveni migrenele.
Nu toți factorii declanșatori comuni sunt prezenți la toate persoanele, iar persoanele cu migrene experimentează factorii declanșatori în mod diferit. Depistarea factorilor declanșatori poate fi mai complexă și necesită o analiză atentă. Este important ca persoanele afectate de migrenă să își identifice și să își înțeleagă factorii declanșatori.
Cum sunt diagnosticate migrenele?
Nu există teste standard pentru diagnosticarea migrenelor. Cu toate acestea, unele modalități prin care medicul poate diagnostica migrenele includ folosirea simptomelor descrise de o persoană sau poate întreba persoana respectivă despre istoricul familial. În plus, medicii pot efectua examinări fizice pentru a determina cauza durerilor de cap. De asemenea, medicul poate solicita teste de imagistică cerebrală, cum ar fi o tomografie computerizată și o rezonanță magnetică a creierului, sau analize de sânge. De asemenea, aceștia pot cere persoanelor să țină un jurnal al migrenelor și să identifice factorii care ar putea să le declanșeze migrenele.
Tratamente pentru migrenă
Tratamentul obișnuit al migrenei este reprezentat de medicația preventivă care are ca scop reducerea severității și frecvenței atacurilor de migrenă. Medicii folosesc diferite tipuri de medicamente pentru a preveni migrenele. Tratamentul preventiv include medicamente pentru tensiune arterială dezvoltate inițial pentru tensiunea arterială ridicată. Aceste medicamente preventive includ blocantele receptorilor de angiotensină, beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu, antidepresivele precum antidepresivele triciclice, serotonin-norepinefrinele și medicamentele anticonvulsivante, precum și acizii valproici.
Furnizorii de servicii medicale recomandă ca persoanele care se confruntă cu migrene să ia unul sau mai multe medicamente preventive timp de 2-3 luni pentru a evalua eficacitatea, cu excepția cazului în care prezintă efecte adverse. Medicamentele preventive sau abortive se concentrează pe ameliorarea durerii de cap și pe oprirea durerii de a deveni severă.
Medicamentele mai recente și mai costisitoare pentru migrene includ anticorpi împotriva peptidei legate de gena calcitoninei sau a receptorilor și antagoniștilor acesteia. Inhibitorii C.G.R.P. blochează o peptidă legată de genă care crește în timpul unui atac de migrenă, ceea ce poate ajuta la prevenirea migrenelor. Tratamentul preventiv pentru migrenele cronice include topiramatul și toxina botulinică de tip A. Alte dispozitive medicale care ar putea ajuta la tratarea migrenelor includ o stimulare neinvazivă a nervului vag, un stimulator extern al nervului trigemen și stimularea magnetică transcraniană.
Gestionarea migrenelor frecvente poate implica tratamente fizice, cum ar fi masajul, acupresura, acupunctura, chiropractica și terapia craniosacrală, care ajută la ameliorarea simptomelor migrenelor. Cu toate acestea, este esențial să consultați medicul înainte de a încerca tratamentele alternative. Pentru a determina tratamentul de alegere, este esențial ca o persoană să descrie simptomele cefaleei, inclusiv severitatea și frecvența simptomelor.
Pentru femeile ale căror simptome de migrenă par a fi asociate cu ciclul menstrual și care se confruntă cu migrene legate de menstruație, terapia hormonală poate ajuta la ameliorarea altor simptome.
Complicații de la analgezice
Persoanele care iau analgezice prea des pot suferi de o cefalee severă de supradoză de medicamente. Riscul unei cefalee de suprasolicitare a medicamentelor este cel mai mare dacă o persoană ia o combinație de cofeină, paracetamol și aspirină. Administrarea de ibuprofen sau aspirină timp de mai mult de 14 zile și de triptani mai mult de nouă zile pe lună poate declanșa, de asemenea, dureri de cap cauzate de suprautilizarea medicamentelor. Durerile de cap cauzate de suprautilizarea medicamentelor apar atunci când medicamentul nu mai este eficient în ameliorarea durerii de migrenă și provoacă dureri de cap. Ciclul continuă pe măsură ce se utilizează mai multe medicamente.
Unele medicamente pentru migrene pot, de asemenea, îngusta vasele de sânge; prin urmare, persoanele cu risc de boli de inimă sau atac de cord trebuie să consulte un profesionist din domeniul sănătății înainte de utilizare. Alternativ, femeile însărcinate și pacienții cu alte afecțiuni comorbide trebuie să consulte furnizorul de asistență medicală înainte de utilizare și să evalueze efectele adverse.
Cum să prevenim migrenele?
Prevenirea migrenelor presupune utilizarea metodei naturale S.E.E.E.D.D.S.. O persoană poate preveni migrenele folosind cei cinci pași eficienți ai S.E.E.E.D.D.S., care înseamnă igiena somnului, mâncarea regulată și sănătoasă, exercițiile fizice regulate, ținerea unui jurnal al migrenelor și gestionarea stresului.
Somnul
Lipsasomnului sau somnul neregulat poate declanșa migrene sau crize de migrenă. Potrivit American Migraine Foundation, persoanele care suferă de migrene au de până la 8 ori mai multe șanse de a avea probleme de somn decât alte persoane. Printre modalitățile de îmbunătățire a igienei somnului unei persoane se numără urmarea unei rutine de somn standard și regulate, menținerea camerei răcoroase și întunecate, evitarea utilizării aparatelor electronice în dormitoare și efectuarea de tehnici de relaxare înainte de culcare.
Mese regulate
Mâncarea regulată și sănătoasă poate face o mare diferență, în special pentru persoanele care au un declanșator al foamei. Alimentele comparativ bogate în proteine și sărace în carbohidrați sunt în general preferabile pentru persoanele care se confruntă cu migrene, pentru a evita fluctuațiile de zahăr din sânge. Provocarea majoră este de a evalua dacă anumite alimente sunt declanșatoare de migrene sau dureri de cap, deoarece acest lucru poate varia considerabil de la o persoană la alta.
Prin urmare, este esențial să recunoaștem care este dieta sau alimentele care declanșează durerea de cap. Cu toate acestea, unele strategii comune care pot fi adoptate includ luarea meselor de cel puțin trei ori pe zi, oprirea sau limitarea consumului de cofeină și menținerea hidratării prin consumul a 7-8 pahare de apă zilnic.
Exercițiu
Exercițiile fizice moderate și regulate pot fi eficiente în prevenirea migrenelor. Trebuie să fim atenți, deoarece exercițiile fizice și activitatea fizică intensă pot agrava un atac. Unele beneficii ale exercițiilor fizice includ îmbunătățirea sănătății generale și un somn mai bun. Exercițiile recomandate pentru persoanele cu migrene includ exerciții aerobice regulate timp de cel puțin 30 de minute de 3 ori pe săptămână și aproximativ 30 de minute de exerciții cardio de câteva ori pe săptămână.
Alegeți un exercițiu și o activitate la alegere; începeți prin a stabili încet obiective pentru durata și frecvența exercițiilor și creșteți treptat frecvența și durata exercițiilor. Acest proces gradual ajută o persoană să se abțină de la exercițiile fizice intense care pot declanșa migrena.
Jurnal de migrenă
Ținerea unui jurnal al migrenelor este un instrument util pentru gestionarea factorilor declanșatori, a diagnosticului, a eficacității medicamentelor și a eficacității tratamentului actual, permițând unei persoane să înțeleagă mai bine această tulburare. De exemplu, o persoană poate folosi mai multe aplicații în afară de un jurnal pentru a-și urmări migrena/cefaleea.
Printre avantajele unui jurnal se numără ajutarea medicului să diagnosticheze migrena, arătând modelul de atac, ajutând persoanele să recunoască semnele de avertizare și factorii declanșatori și evaluând medicația acută sau preventivă. Păstrați întotdeauna jurnalul simplu și înregistrați informațiile de bază, care ar putea fi benefice pentru gestionarea și prevenirea migrenelor.
Managementul stresului
Stresul poate intensifica simptomele migrenei. Prin urmare, gestionarea stresului trebuie să fie esențială în planurile naturale de prevenire și control al migrenei. Stabiliți o rutină zilnică care să încorporeze momente de relaxare. Perioadele de relaxare ar trebui să constea în strategii de relaxare. Unele dintre acestea includ o respirație lentă și profundă, sunete și lumini moi și relaxante sau concentrarea asupra unei imagini sau scene liniștitoare.
Alte strategii recomandate pentru a ajuta la gestionarea stresului includ terapia cognitiv-comportamentală, biofeedback, tehnici de respirație, recunoștință, meditație ghidată și mindfulness, precum și mantre pozitive.
Prognosticul migrenei
La unele persoane, migrenele reprezintă un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Printre persoanele cu un risc mai mare de accident vascular cerebral se numără persoanele care fumează, femeile care au migrene cu aură sau care iau pilule contraceptive și persoanele care consumă alimente nesănătoase care au ca rezultat o tensiune arterială sau un colesterol ridicat.
Ajutor profesional
Sunați la 911 sau mergeți la un departament de urgență atunci când o persoană are cea mai mare durere de cap din viața sa, simptome neurologice care nu au mai apărut înainte, cum ar fi probleme de echilibru, de vedere sau de vorbire, senzații de furnicături, paralizie, slăbiciune, convulsii, sau dacă durerea de cap apare după un traumatism cranian sau apare brusc. Pentru a afla mai multe despre migrenă, consultați resursele de la National Headache Foundation, American Headache Society și Migraine Research Foundation.
ANAHANA RESURSE DE SĂNĂTATE FIZICĂ
SĂNĂTATE FIZICĂ WIKIS
Răspunsul de luptă sau de fugă
BLOGURI DE SĂNĂTATE FIZICĂ
Ce este sistemul nervos central
Ce este sistemul nervos periferic
Ce este sistemul nervos somatic
Ce este sistemul nervos autonom
Ce este sistemul nervos simpatic?
Resurse
Ce este migrena? | Cefalee | JAMA
https://www.ingentaconnect.com/content/wk/wco/2022/00000035/00000003/art00016
Migrenă: Simptome, cauze, diagnostic, tratament și prevenire
Migrenă: Simptome, cauze, tratament, factori declanșatori și multe altele
