Sistemul circulator

Sistemul circulator este un sistem din interiorul organismului care cuprinde vasele de sânge care transportă sângele spre și dinspre inimă. Sângele oxigenat este apoi distribuit de la inimă către organele și țesuturile din jurul corpului.

Ce este sistemul circulator?

Sistemul circulator, cunoscut și sub numele de sistem cardiovascular, are mai multe funcții, dar cea principală este aceea de a furniza oxigen, nutrienți și hormoni mușchilor, țesuturilor și organelor din tot corpul.

Eliminarea deșeurilor este, de asemenea, o altă parte, în special din celule și organe, astfel încât organismul să le poată elimina.

Anatomia sistemului circulator

Anatomia sistemului circulator are mai multe părți, inclusiv inima și vasele de sânge.

• Inima: Un organ muscular responsabil cu pomparea sângelui în tot corpul. Inima poate fi afectată de numeroase patologii sau stări de boală, care vor fi menționate în secțiunile ulterioare.
• Vasele de sânge: Acestea conțin artere, vene și capilare. Există trei tipuri principale de artere: arterele elastice, arterele musculare și arteriolele. Toate acestea par similare, deși au funcții ușor diferite.
• Atât arterele, cât și venele pot fi descrise ca fiind superficiale sau profunde. Sensul superficial este mai aproape de suprafața corpului, iar sensul profund este mai departe. Exemplele includ vena jugulară și artera pulmonară.
• Sânge: Sângele bogat în oxigen conține globule roșii și albe, plasmă și trombocite.

Sistemul circulator Controlul tensiunii arteriale și al volumului

Fluxul sanguin se referă la mișcarea printr-un vas, țesut sau organ. De obicei, îi este atașată o anumită unitate de timp. Fluxul de sânge poate fi modificat de volumul în care circulă, ceea ce duce la o creștere sau o scădere a presiunii.

Tensiunea arterială

Tensiunea arterială, sau tensiunea arterială din artere, are câteva componente distincte. Acestea sunt presiunea sistolică și diastolică, presiunea pulsului și presiunea arterială medie (PAM).

Tensiunea arterială sistolică

Presiunea sistolică, sau cifra de sus citită pe un tensiometru, reprezintă presiunea inimii la lucru. Această muncă are loc atunci când inima se contractă, încercând să deplaseze sângele în diferite zone.

Presiunea diastolică

Presiunea diastolică este cifra inferioară sau cea de jos. Aceasta se referă la tensiunea arterială atunci când inima se relaxează și se odihnește. Diferența dintre presiunea sistolică și cea diastolică reprezintă presiunea pulsului.

Presiunea arterială medie (PAM) este presiunea medie a sângelui în artere. Există un calcul specific care se face pentru a calcula acest lucru.

Influențe asupra modificărilor tensiunii arteriale și a volumului sanguin

Cinci variabile pot influența fluxul sanguin și tensiunea arterială. Acestea sunt debitul cardiac, complianța, vâscozitatea sângelui, volumul sângelui, precum și lungimea și diametrul vaselor de sânge.

• Debitul cardiac: Debitul cardiac este unitatea de timp orientată spre fluxul sanguin pe minut. Factorii care influențează debitul cardiac includ stimularea simpatică, fie pe cale hormonală, fie prin alte măsuri.
• Conformitate: Conformitatea este capacitatea diametrului unui tub de a se extinde pentru a găzdui un volum mai mare. Cu cât este mai mare complianța, cu atât mai eficient se poate extinde fără rezistență. Rezistența este opoziția la curgere.
• Vâscozitate: Vâscozitatea poate cauza rezistență, deoarece se referă la grosimea unei substanțe. Cu cât o substanță este mai groasă, cu atât mai mult va opune rezistență la curgere. În cele din urmă, lungimea și diametrul vaselor de sânge pot influența fluxul sanguin și presiunea.
• Lungime: Cu cât vasul este mai lung, cu atât rezistența este mai mare și debitul este mai mic.
• Diametru: Cu cât diametrul este mai larg, cu atât rezistența este mai mică.

Interacțiunea dintre sistemul circulator și cel respirator

Sistemul circulator, după cum s-a menționat anterior, sprijină sistemul respirator, deoarece aduce sângele la și de la plămâni. Schimbul de nutrienți și oxigen și eliminarea dioxidului de carbon sunt esențiale.

Aerul intră și iese din plămâni prin structuri cum ar fi traheea, bronhiile și bronhiole. Circulația pulmonară are loc atunci când sângele intră și iese din plămâni prin arterele pulmonare și venele care îl conectează la inimă.

În primul rând, venele transportă sângele dezoxigenat către inimă. Arterele pulmonare transportă sângele dezoxigenat de la inimă la plămâni. Venele pulmonare transportă sângele oxigenat înapoi la inimă pentru a fi distribuit în organism.

Anumite activități accelerează acest proces, cum ar fi exercițiile fizice. Atunci când faceți exerciții fizice, mușchii lucrează mai mult. Prin urmare, organismul folosește mai mult oxigen și produce mai mult dioxid de carbon.

Pompa mușchilor scheletici este un exemplu de mecanism critic care favorizează revenirea sângelui la inimă în timpul exercițiilor fizice. Atunci când mușchii se pot contracta cu suficientă forță, vasele de sânge sunt comprimate în țesutul muscular. Acest lucru face ca sângele să se întoarcă la inimă.

Tulburări ale sistemului circulator frecvente la copii

Tulburările circulatorii pot apărea la copii. În mod obișnuit, acestea rezultă din dezvoltarea necorespunzătoare și pot varia de la mai puțin severe la cele care pun viața în pericol. Defectele cardiace congenitale grave sunt observate de obicei la scurt timp după naștere sau în primele luni de viață.

Semnele și simptomele pot include buze palide, gri sau albastre, respirație rapidă, umflături la nivelul picioarelor și în alte zone și dificultăți de respirație în timpul hrănirii. Există trei categorii în care pot fi împărțite defectele cardiace congenitale.

Prima este reprezentată de conexiuni modificate la nivelul inimii sau al vaselor de sânge. Există, de asemenea, probleme congenitale ale valvelor cardiace și o combinație de defecte cardiace.

Un exemplu de conexiuni alterate la nivelul inimii sau al vaselor de sânge ar fi canalul arterial patent. Aceasta este o conexiune între plămân și artera principală a corpului, aorta. Acesta este deschis în timp ce bebelușul se află în uterul mamei.

Cu toate acestea, este de așteptat să se închidă la câteva ore după naștere. În unele cazuri, acesta rămâne deschis. Aceasta duce la un flux sanguin incorect între cele două artere.

Există, de asemenea, transpoziția marilor artere, o afecțiune destul de complexă care lasă cele două artere principale din inimă inversate.

Este destul de rară și există două tipuri: una este completă, iar cealaltă este Levo-transpoziția. Simptomele pentru aceasta din urmă pot să nu fie observate imediat.

Tulburări frecvente ale sistemului circulator la adulți

Bolile sistemului circulator sau cardiovasculare sunt destul de frecvente. Ele reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial.

Se estimează că 17,9 milioane de persoane au murit din cauza bolilor cardiovasculare în 2019; dintre aceste decese, 85% s-au datorat atacului de cord și accidentului vascular cerebral. În plus, trei sferturi dintre aceste decese au loc în țările cu venituri mici și medii.

Atacurile de cord apar atunci când fluxul sanguin către inimă este redus sau grav blocat. Blocajul se poate datora unor cauze diverse, cum ar fi acumularea de grăsimi, colesterol și alte substanțe în inimă. Mai exact, se blochează arterele coronare de la căldură.

Accident vascular cerebral

Pe de altă parte, un accident vascular cerebral apare atunci când se produce un blocaj la nivelul creierului și afectează astfel alimentarea cu sânge. De asemenea, se poate întâmpla și din cauza spargerii unui vas de sânge din creier. Un accident vascular cerebral poate provoca deteriorarea sau chiar moartea unor părți ale creierului.

Un accident vascular cerebral poate duce, de asemenea, la leziuni cerebrale de durată, invaliditate pe termen lung și deces. La fel ca și în cazul unui atac de cord, s-a dezvoltat o conștientizare a ceea ce trebuie făcut atunci când cineva este suspectat de a avea un accident vascular cerebral.

Tratamentul rapid este esențial în cazul unui accident vascular cerebral; prin urmare, cel mai bun mod de acțiune este să apelați o ambulanță cât mai curând posibil.

Componentele genetice ale tulburărilor sistemului circulator

Multe afecțiuni cardiace pot fi moștenite. Printre acestea se numără aritmiile, bolile cardiace congenitale, cardiomiopatia și hipertensiunea arterială. Boala arterelor coronare este o altă afecțiune care se poate transmite în familie, ducând la atac de cord, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.

Genetica poate influența riscul de boli de inimă, deoarece poate controla multe aspecte ale sistemului cardiovascular. Acest lucru poate varia de la rezistența vaselor de sânge până la modul în care celulele din inimă pot comunica.

O mutație sau o variație a unei singure gene poate afecta probabilitatea de a dezvolta boli de inimă. De exemplu, mutațiile genetice pot modifica modul în care funcționează anumite proteine, astfel încât organismul procesează colesterolul în mod diferit, crescând probabilitatea de a avea arterele blocate.

Astfel, atunci când un membru al familiei este diagnosticat cu o boală de inimă sau cu o afecțiune cardiacă, ceilalți membri ai familiei sunt puternic încurajați să se supună unui screening pentru depistarea factorilor de risc și a bolii în stadii incipiente.

Screeningul medical este încurajat în special pentru membrii familiei victimei unei morți cardiace subite. În cazul în care se crede că rudele persoanei decedate sunt purtătoare a unei afecțiuni moștenite, sunt disponibile tratamente precum terapii medicamentoase și dispozitive implantabile.

Cele mai frecvente afecțiuni moștenite includ fibrilația atrială, sindromul Brugada, sindromul QT lung și scurt și tahicardia ventriculară polimorfă catecolaminergică.

Fibrilația atrială este cea mai frecventă formă de aritmie sau de ritm cardiac neregulat care poate crește riscul de accident vascular cerebral.

Acest lucru se datorează faptului că poate duce adesea la formarea de cheaguri de sânge în inimă. Tratamentul de primă linie pentru fibrilația atrială este un beta-blocant, care face ca inima să lucreze mai puțin pentru a pompa sângele. Acesta face acest lucru prin scăderea ritmului cardiac.

Cum afectează stresul sistemul cardiovascular

Unele niveluri de stres sunt utile, deși stresul constant poate influența starea de bine și poate avea un impact asupra sănătății inimii. Bolile de inimă sunt o potențială problemă legată de stres. Acest lucru se datorează faptului că stresul poate duce la hipertensiune arterială, caracterizată prin tensiune arterială constant mai mare de 140/90 mmHg.

Acest lucru poate reprezenta un risc de atac de cord și de accident vascular cerebral. Stresul poate contribui la riscurile bolilor cardiovasculare, cum ar fi fumatul, mâncatul în exces și lipsa de activitate fizică.

Potrivit unui studiu din 2017 din revista The Lancet, stresul cronic este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare.

Folosind imagini ale unei părți a creierului implicate în frică și stres, s-au găsit legături între stres și episoadele de boli cardiovasculare. Activitatea creierului a fost studiată împreună cu activitatea măduvei osoase și cu inflamația arterelor.

Acesta este un motiv de îngrijorare, deoarece doi din trei angajați spun că locul de muncă este o sursă semnificativă de stres, potrivit unui raport al American Heart Association Center for Workplace Health Research & Evaluation.

Stresul la locul de muncă poate rezulta din orele lungi de lucru, din efortul fizic și din cererea mare sau din nesiguranța locului de muncă. Cheltuielile anuale cu stresul legat de muncă sunt estimate la 190 de miliarde de dolari.

În timp ce costul unei sănătăți mintale precare este estimat la 211 miliarde de dolari pe an, această cifră include pierderile de productivitate și absențele de la locul de muncă.

Cum să îmbunătățești sănătatea sistemului circulator

O circulație sănătoasă permite circulația sângelui oxigenat prin corp. Circulația deficitară apare atunci când fluxul este împiedicat sau întrerupt de factori care îl încetinesc, cum ar fi acumularea de plăci, cheaguri de sânge sau vase de sânge înguste.

Circulația deficitară poate afecta organismul prin apariția unor simptome de durere, amorțeală, furnicături sau frig în părțile corpului cu circulație deficitară. În mod obișnuit, aceste părți ale corpului sunt picioarele, mâinile, degetele de la mâini, picioarele și degetele de la picioare. Prin urmare, se pot face mai multe lucruri pentru a combate circulația deficitară.

Îmbunătățirea sănătății sistemului circulator este esențială pentru bunăstarea generală. Iată cinci modalități de a vă ajuta să vă îmbunătățiți sănătatea sistemului circulator, inclusiv yoga:

Exercițiu regulat

Efectuarea de exerciții aerobice, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau mersul pe bicicletă, timp de cel puțin 30 de minute pe zi, vă poate întări inima și îmbunătăți circulația.

Yoga poate fi o modalitate excelentă de a îmbunătăți circulația sângelui prin stimularea fluxului sanguin și care duce la îmbunătățirea practicii yoga. Asanele, sau mișcările, întind mușchii și țesuturile conjunctive, facilitând astfel circulația sângelui.

Asanele specifice implică poziții care extind pieptul și cutia toracică. Acestea permit deschiderea spațiului în jurul inimii. Poziții precum cămila, roata, podul și dansatoarea favorizează aceste deschideri ale inimii.

Dieta sănătoasă

Consumul unei diete bogate în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase poate contribui la sănătatea circulatorie. Alimentele care sunt deosebit de bune pentru circulație sunt cele bogate în acizi grași omega-3, cum ar fi somonul, și fructele de pădure bogate în antioxidanți.

Hidratare

Consumul de apă din belșug este esențial pentru menținerea volumului de sânge și pentru a permite o bună circulație a sângelui în tot corpul. Încercați să beți cel puțin 8 pahare pe zi, sau mai mult dacă faceți exerciții fizice sau dacă vă aflați într-un climat cald.

Renunță la fumat

Fumatul este un factor de risc major pentru problemele circulatorii, deoarece deteriorează pereții vaselor de sânge și crește riscul de ateroscleroză. Renunțarea la fumat poate îmbunătăți semnificativ sănătatea circulatorie.

Managementul stresului

Stresul cronic poate duce la tensiune arterială ridicată și la afecțiuni cardiace. Yoga și meditația sunt excelente pentru reducerea stresului. Practicarea regulată poate ajuta la scăderea hormonilor de stres, la reducerea inflamației și la îmbunătățirea circulației.

Încorporarea acestor practici în rutina dvs. poate duce la îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește sănătatea sistemului circulator.

Cu toate acestea, este întotdeauna mai bine să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale înainte de a începe un nou regim de sănătate, mai ales dacă aveți condiții de sănătate preexistente.

Referințe

Sistemul circulator: Anatomie și funcționare

Despre accidentul vascular cerebral | cdc.gov

Defecte cardiace congenitale la copii - Simptome și cauze - Mayo Clinic

Circulație deficitară: Simptome, cauze și tratament

Exercițiul aerobic vs. anaerobic: Diferențe și beneficii | BistroMD

Sistemul circulator - Wikipedia

Disclaimer

Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.