4

Inflamația

Ultima actualizare: aprilie 9, 2023

Featured Image

Table of Contents

Inflamația este un răspuns înnăscut al sistemului imunitar declanșat de prezența unui corp străin (bacterii), a unei leziuni sau a unei infecții și joacă un rol esențial în vindecarea rănilor.

 

Definiția inflamației

inflamația definităAtunci când organismul detectează agenți patogeni sau leziuni tisulare, sistemul imunitar declanșează diverse reacții care implică proteine plasmatice, vase de sânge, celule imunitare și celule mediatoare. Inflamația este o parte esențială a procesului de vindecare a organismului.

În timpul procesului de vindecare, elimină și curăță celulele necrotice din zona țesutului lezat și inițiază repararea țesutului prin începerea răspunsului inflamator pentru a combate infecția. Cele cinci semne cardinale ale inflamației includ pierderea funcției, înroșirea, umflarea, căldura (din cauza fluxului sanguin crescut, zona afectată poate fi caldă la atingere) și durerea.

O inflamație prea mică ar putea duce la distrugerea progresivă a țesuturilor de către stimuli dăunători, cum ar fi bacteriile. În schimb, o inflamație excesivă, sub forma unei inflamații cronice, este legată de diverse boli, cum ar fi osteoartrita, ateroscleroza și febra fânului. Printre bolile de piele comune asociate cu inflamația se numără eczema, dermatita, erupțiile cutanate provocate de medicamente, iedera otrăvitoare și stejarul otrăvitor.

 

Tipuri de inflamații

tipuri de inflamațiiInflamație acută

Există două tipuri de inflamație, acută și cronică. Inflamația acută durează câteva zile și apare imediat după o infecție sau o leziune. Există două componente ale inflamației acute. Prima componentă este cea celulară, în care sistemul imunitar trimite globulele albe ale organismului pentru a proteja și înconjura zona. Cele mai frecvente două celule albe din sânge - leucocitele și macrofagele - migrează din sânge către locul infecției sau al rănii.

Inflamația acută poate duce la umflături și roșeață la locul infecției. Faza vasculară a inflamației acute implică o serie de reacții biochimice care dilată vasele de sânge și umflarea țesuturilor pentru a acomoda afluxul de celule imune. Unii factori și infecții care au ca rezultat o inflamație acută includ apendicita și alte boli care se termină cu "-tis", sau o durere în gât din cauza gripei sau a unei răceli.

 

Inflamație cronică

Inflamația cronică sau pe termen lung poate dura luni și ani de zile și se dezvoltă din diverse motive. Primul motiv este sensibilitatea; inflamația apare atunci când organismul simte un material străin sau factori declanșatori externi, ceea ce poate duce la o alergie. Expunerea pe termen lung la un iritant, cum ar fi o substanță chimică industrială, poate duce, de asemenea, la inflamație cronică. Inflamația acută persistentă, în care un individ nu își revine după răspunsul inflamator acut, poate duce, de asemenea, la inflamație cronică. Aceasta apare ca răspuns la corpuri străine persistente, la o infecție virală sau la reacții autoimune.

Inflamația cronică este legată de procesul de îmbolnăvire a mai multor afecțiuni cronice pe termen lung, inclusiv sindromul metabolic, artrita reumatoidă, diabetul, Alzheimer și astmul. Aceste boli inflamatorii cronice contribuie la peste 50% din decesele din întreaga lume. De exemplu, în artrita reumatoidă, celulele inflamatorii atacă țesuturile articulare, ceea ce duce la inflamație, durere și deteriorarea articulațiilor.

Este adesea mai dificil de identificat semnele și simptomele inflamației cronice în comparație cu cele ale inflamației acute. Unele simptome comune ale inflamației cronice includ dureri corporale, oboseală, dureri toracice, febră, rigiditate articulară și răni în gură (infecție HIV). Persoanele cu afecțiuni din cauza inflamației cronice au niveluri mai ridicate de markeri inflamatori în organism. Factorii de risc comuni ai inflamației cronice includ fumatul, stresul, problemele de somn, vârsta înaintată, obezitatea și o dietă nesănătoasă.

Atât inflamația acută, cât și cea cronică eliberează substanțe chimice inflamatorii care stimulează terminațiile nervoase, ceea ce duce la o sensibilitate mai mare în zonele afectate.

 

Semne și simptome de inflamație

semne de inflamațieSimptomele inflamației includ rigiditate articulară, durere, roșeață și o articulație umflată. Inflamația poate duce, de asemenea, la simptome asemănătoare gripei, inclusiv dureri de cap, pierderea poftei de mâncare, frisoane, febră și rigiditate musculară.

 

Efectul inflamației asupra organelor interne

Inflamația poate afecta și organele interne ale unei persoane sub forma unor tulburări autoimune sau a unor boli autoimune. De exemplu, tulburările autoimune apar atunci când organismul individului atacă țesuturile sănătoase. Simptomele unor astfel de afecțiuni inflamatorii depind de organele care sunt afectate de inflamație.

 

Diagnosticul bolilor inflamatorii

Medicul va diagnostica inflamația întrebând despre istoricul medical al unei persoane sau efectuând examinări fizice, concentrându-se asupra faptului dacă articulațiile sunt înțepenite dimineața, asupra semnelor de inflamație și asupra modelelor de articulații dureroase. Măsurarea inflamației presupune utilizarea rezultatelor radiografiilor și a analizelor de sânge pentru biomarkeri.

Dacă un medic dorește să măsoare inflamația, acesta efectuează un test de sânge numit testul hs-CRP. Testul hs-CRP măsoară tiparul C-reactiv (CRP), un marker al inflamației. Proteina c-reactivă este produsă în mod natural în ficat ca răspuns la inflamație, iar nivelurile ridicate de proteină se pot datora diferitelor afecțiuni inflamatorii.

 

Remedii la domiciliu pentru reducerea inflamației

S-a demonstrat că dieta și exercițiile fizice au un impact asupra inflamației, iar o dietă sănătoasă poate reduce riscul de boli cronice. Evitarea zaharurilor, a alimentelor procesate (crenvurști, cârnați), a carbohidraților rafinați și a alimentelor prăjite poate contribui la reducerea inflamației. O dietă antiinflamatorie poate ajuta la combaterea inflamației.

Alimentele antiinflamatorii includ peștele gras, ceaiul verde, broccoli, fructele de pădure, cireșele, turmericul, ghimbirul, cuișoarele, cerealele integrale, legumele, nucile și uleiurile sănătoase. Exercițiile fizice regulate, pierderea în greutate și renunțarea la fumat pot ajuta la combaterea inflamației. Alimentele cu proprietăți antiinflamatorii au și alte beneficii pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea tensiunii arteriale, scăderea riscului de accident vascular cerebral și Alzheimer și protecția împotriva bolilor de inimă.

 

Tratamentul inflamației

tratarea inflamațieiPentru a trata bolile inflamatorii, medicii pot prescrie medicamente sau pot sfătui o persoană să facă exerciții fizice, să se odihnească sau să se supună unei intervenții chirurgicale pentru a corecta leziunile articulare. Planul de tratament va depinde de mai multe aspecte, inclusiv de tipul de afecțiune inflamatorie, vârsta, starea generală de sănătate, medicamentele curente și gravitatea simptomelor.

Medicamentele sau medicamentele care pot ajuta la ameliorarea umflăturii, a durerii și a inflamației includ medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (aspirină, ibuprofen, naproxen). Antibioticele pot fi necesare în cazul în care inflamația rezultă dintr-o infecție bacteriană. Medicamentele care includ Tylenol, paracetamol și paracetamol sunt recomandate pentru ameliorarea durerii, dar nu reduc inflamația.

Inflamația este un răspuns biologic care joacă un rol esențial în procesul de vindecare în organism. Multe remedii casnice și medicamente sunt benefice atunci când vine vorba de combaterea inflamației. Cu toate acestea, se recomandă ca persoanele să se consulte cu furnizorul lor de servicii medicale pentru a afla mai multe despre semnele și simptomele inflamației cu care se confruntă și să procedeze la alegerea tratamentului adecvat.